Editura Evenimentul si Capital

CUVÂNTUL CITITORULUI. Fiecare român cu durerea lui

evz_11
Autor: | | 0 Comentarii | 291 Vizualizari

Dragi cititori,

Această pagină vă este dedicată în fiecare sâmbătă. Am vrea să cuprindă cât mai multe semnale de la dumneavoastră, de aceea vă rog să ne trimiteţi texte scurte, despre lucruri de interes public, lucruri care vă frământă şi cărora nu le-aţi găsit rezolvare. Aşteptăm scrisorile dvs. pe adresa: "Evenimentul zilei, bd. Dimitrie Pompeiu nr 6, sect. 2, Bucureşti". Cea mai interesantă epistolă -Scrisoarea săptămânii - va fi premiată cu un abonament pe trei luni la EVZ. Vă rog să treceţi şi un număr de telefon, pentru a vă putea contacta uşor. Vă mulţumesc pentru că ne sunteţi aproape! Să aveţi o săptămână minunată! Simona Ionescu Scrisoarea săptămânii "Le voi sechestra în numele guvernului meu" Demnă de luat în seamă este atitudinea fermă adoptată de Alexandru Ioan Cuza faţă de tendinţele acaparatoare ale marelui colos de la răsărit. Se ştie că Rusia, deşi adoptase o atitudine "binevoitoare" faţă de Unirea Principatelor, în dorinţa ei de a alunga cât mai grabnic pe otomani din Peninsula Balcanică intenţiona să-şi menţină starea de "protectoare" asupra principatelor şi să le folosească în scopurile sale expansioniste. De exemplu, în primăvara anului 1861, a avut loc o convorbire între domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi consulul Rusiei la Iaşi, convorbire care a decurs în felul următor: Consulul rus: Ce atitudine ar adopta Alteţa voastră dacă trupele ruse ar pătrunde în principate? Cuza: Teritoriul ţării mele este declarat neutru. Voi acţiona potrivit intereselor ţării mele şi după prevederile Tratatului de la Paris. Consulul rus: Veţi fi zdrobiţi! Cuza: Este uşor de presupus, noi suntem prea slabi; dar sucombând vom demonstra Europei că nu ne lipseşte conştiinţa datoriei noastre. Consulul rus: Şi totuşi, dacă nu vor surveni ostilităţi, ce veţi face? Dacă mii de călători îmbrăcaţi orăşeneşte ar trece în mici grupuri prin principate, pentru a se duce în Bulgaria sau în Serbia? Cuza: Grupuri formate din mii de oameni care trec în acelaşi timp prin ţară nu pot fi consideraţi ca simpli călători. În interesul liniştei din ţară, i-am aresta şi i-am trimite de unde au venit. Consulul rus: Dacă se rezumă la trimiterea de arme spunându-se că sunt mărfuri, le-aţi lăsa să treacă în tranzit prin principate? Cuza: Le voi sechestra în beneficiul guvernului meu; avem nevoie de ele. Consulul rus: Dar aceasta ar fi un act de ostilitate împotriva unor puteri care au adus cele mai mari servicii principatelor; ar fi ingratitudine faţă de această putere... Alteţa voastră îşi asumă responsabilitatea de a fi frânat viitorul ţării? Cuza: Eu n-am urmărit să dobândesc conducerea principatelor. Naţiunea mi-a încredinţat soarta sa şi eu o voi apăra cum voi putea mai bine... Călăuzit de cele mai înălţătoare ţeluri faţă de naţia română, ultimul nostru domn pământean a urmărit: realizarea unei structuri militare unitare; consolidarea Unirii şi câştigarea deplină a independenţei naţionale; apărarea integrităţii teritoriului împotriva oricărei agresiuni; desfăşurarea unei politici externe bazate pe principiul egalităţii; etc. După ce Unirea a fost pecetuită de către marile Puteri europene, Alexandru Ioan Cuza a emis, la 11 decembrie 1861, următoarea proclamaţie: "Români! Unirea este îndeplinită! Naţionalitatea română este întemeiată! Acest fapt măreţ, dorit de generaţiile trecute, aclamat de corpurile Leguitoare, chemat cu căldură la noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante, şi s-a înscris în datinile Naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu Ţara, a fost cu noi. În zilele de 5 şi 24 ianuarie (1859) aţi depus toată a voastră încredere în Alesul Naţiunii, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări. Să trăiască România!" Prof. Vasile Dragoi Str. Iosif Vulcan, Bl.52, parter, Oraşul Nehoiu, Jud. Buzău Cît de comunist poţi să fii… Românul este ce-a fost şi chiar mai mult decît atît. Cu mult mai mult decît atît. Iată o tîmpenie absolută: "Era mai bine pe vremea Bibicului pentru că toţi aveam de lucru." Te cred şi eu!!! Exemplu: la centrul de calcul CCE-MIM, în anii opt zeci, anii computerelor FELIX, erau aproximativ 220 de amploaiaţi. Operatori calculator, dactilografe introducere date, ingineri metalurgişti, ciberneticieni, programatori. Plus economiştii cît frunză şi iarbă. Am lista. Salariile celor 220 (douăsutedouăzeci) le plăteau prin munca lor următorii: Dom’ Popescu, ing. met. şi progr. – fost deţinut politic, Scwartzenberg, evreul neamţ, cunoscător de cobol-fortran-ms-dos. Apoi Victor şi Edi, operatori de sistem, care-au trecut Dunărea înot şi s-au dus la ei acasă, lăsîndu-mă singur. Plus Marica şi Elena, tastatoare de date. Şi uneori subsemnatul, cînd îl ruga securistul ministerului: "... haideţi, dom’ profesor, faceţi calculatorul să meargă vă rog eu, nu partidul..." Adică 6 oameni pentru 220. În fapt se trăia într-o ţară de şomeri cu salariu. Revenind la titlu: te cred şi eu că era mai bine-n epoca Bibicului!!! Liviu Alger, Bucureşti

  • Evenimentul zilei nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul scrisorilor primite de la cititori

Planul DIABOLIC al Elenei Ceaușescu! Decretul pe care nu a mai apucat să-l dea a salvat MILIOANE de oameni

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI