Instituţiile-cheie anticorupţie au rezistat la presiuni, dar rămân semne de îngrijorare cu privire la independenţa Justiţiei, menţionează proiectul documentului ce va fi făcut public astăzi.
România a făcut progrese în multe domenii, dar rămân îngrijorări cu privire la independenţa Justiţiei, se arată în proiectul raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pe care Comisia Europeană urmează să-l prezinte astăzi. Puncte slabe ● În raportul oficialilor europeni, prezentat de Agerpres, sunt exprimate îngrijorări referitoare la independenţa sistemului judiciar şi existenţa unei rezistenţe la nivel politic şi administrativ privind măsurile anticorupţie. ● Viteza şi modul în care au fost votate amendamentele la Codul Penal în decembrie 2013 au fost văzute drept provocări fundamentale la adresa legislaţiei anticorupţie. ● Se subliniază existenţa unor cazuri când Parlamentul nu a dorit să pună în aplicare o decizie ANI, chiar şi atunci când aceasta era susţinută de o hotărâre a instanţelor. "O propunere de guvern de modificare a legii ANI ar trebui să întărească şi să consolideze rolul ANI, ca un test important de voinţă politică", se mai arată în document. ● Dezbaterile privind modificarea Constituţiei au fost netransparente. În 2014 trebuie să se ţină cont de punctul de vedere al CSM pe acest subiect. ● În ceea ce priveşte independenţa Justiţiei, proiectul raportului MCV recomandă introducerea în Codul de Conduită al parlamentarilor a obligaţiei de a respecta independenţa Justiţiei şi deciziile judecătoreşti, dar şi introducerea, în proiectul de revizuire a Constituţiei, a obligaţiei Executivului şi Legislativului de a respecta independenţa sistemului judiciar. Puncte tari ● ANI şi DNA sunt instituţiile ce beneficiază de aprecieri. "ANI şi conducerea sa au fost atacate şi criticate în momente care au coincis cu gestionarea unor cazuri ale unor înalţi actori politici. ANI şi-a dovedit valoarea, în calitate de organism de supraveghere", se arată în proiect. ● În cazul DNA se înregistrează îmbunătăţiri substanţiale în practica judiciară, în special în ceea ce priveşte durata anchetelor. ● Provocarea autorităţii Curţii Constituţionale din vara lui 2012 nu s-a mai repetat, iar Curtea şi-a consolidat, mai degrabă, rolul de important arbitru. Îndoieli ● Raportul ridică semne de întrebare cu privire la voinţa Parlamentului de a urmări obiectivele MCV. "Capacitatea de rezistenţă a instituţiilor cheie anticorupţie în faţa unor presiuni susţinute a arătat că reforma a prins rădăcini în zone importante ale societăţii româneşti. În contrast, promptitudinea cu care pietrele de temelie ale reformei ar putea fi răsturnate în Parlament a servit ca un memento că nu există un consens cu privire la urmărirea obiectivelor MCV", arată documentul. Bulgaria, progres dezamăgitor Comisia Europeană constată că progresele Bulgariei în domeniul Justiţiei sunt "fragile şi dezamăgitoare", scrie presa bulgară care a consultat proiectul raportului MCV. În text se afirmă că încrederea publicului în sistemul judiciar a depins în mare măsură de evenimentele cheie care au avut loc în ultimul an. În loc însă să aducă linişte, aceste evenimente au provocat o îngrijorare şi mai mare, se afirmă în raport. Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost reformat şi nici nu este independent, mai atrage atenţia executivul comunitar. Sunt şi critici faţă de procedura prin care a fost elaborat şi aprobat proiectul pentru noul Cod penal, un instrument important pentru reforma în Justiţie, dar Comisia Europeană subliniază că, înainte ca acesta să fie supus votului final al Parlamentului de la Sofia, trebuie luate în consideraţie recomandările organizaţiilor nonguvernamentale. (Paul Ciocoiu)