1 Martie. Tradiții și obiceiuri de Mărțișor

1 Martie. Tradiții și obiceiuri de Mărțișor

Ziua de 1 Martie era considerată, după calendarul vechi, începutul Anului Nou, sărbătoarea venirii primăverii. Tradițiile de Mărțișor sunt legate de cultură românească.

Tradițiile de 1 Martie nu se întâlnesc decât în România și la unele populații învecinate din zona Balcanilor, dar și la bulgari, macedoneni și albanezi. Obiceiul, datat cu mult înainte de creștinism, are legătură cu ritualul anului nou agrar.

1 Martie. Legendă Mărțișorului. Voinicul care a eliberat Soarele

„Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de față preafrumoasa. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la lupta dreapta. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata.

Ne puteți urmări și pe Google News

Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, altă roșie.

Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii”.