Tulburările de respirație în timpul somnului (TRS) sunt recunoscute, în prezent, ca afecțiuni prevalente la adulți, dar și la copii, cu implicații asupra creșterii și dezvoltării, implicații metabolice și neurocomportamentale. Forma cea mai severă a acestor tulburări este reprezentată de sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO), acesta fiind caracterizat de episoade recurente de obstrucţie parţială sau totală a căilor respiratorii superioare, cu afectarea oxigenării și perturbarea arhitecturii somnului.

„În ultimii 50 de ani, s-au făcut progrese importante în înțelegerea, atât a cauzelor, a consecințelor, cât și a simptomelor sindromului de apnee în somn de tip obstructiv, somnolența fiind un simptom clasic la adulți pentru lipsa unui somn de calitate. Comparativ cu adulții cu SASO, copiii care nu dorm bine sunt mult mai rari somnolenţi, ei sunt, mai degrabă, hiperactivi, agitaţi, pot prezenta dificultăţi școlare şi de învăţare. Pe termen lung, apneea în somn poate duce la complicații severe cardiovasculare, respiratorii și metabolice”, declară prof. dr. Florin Dumitru Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.

Printre simptomele sindromului de apnee în somn, în timpul nopții, se numără sforăitul, somn agitat, coșmaruri, transpiraţii, enurezis, iar pe parcursul zilei, somnolenţa este un simptom important la adulţi, fiind, însă, mai rară la copii. Spre deosebire de adulţi, somnolenţa la copii poate să nu fie caracterizată prin oboseală, reprize de căscat, ci prin iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrare, sau chiar apariţia de deficite neurocognitive (memoria, învățarea) sau comportamentale (agresivitate şi impulsivitate crescute).

„În prezent, apneea de somn este considerată, la nivel internațional, o problemă de sănătate publică, deprivarea de somn având consecințele devastatoare cu impact general, precum accidente rutiere sau accidente aviatice. La nivel individual, somnolenţa interferează cu dificultatea îndeplinirii sarcinilor de zi cu zi, cu reducerea productivităţii şi a calităţii vieţii, iar persoanele deprivate de somn sunt mai susceptibile pentru boli cronice precum hipertensiune arterială, diabet, depresie, obezitate, cancer”, declară dr. Oana Deleanu, Președintele Secțiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă a SRP.

Sindromului de apnee în somn de tip obstructiv la copii i se acordă o atenție medicală sporită datorită consecințelor pe care le are asupra dezvoltării, fiziologiei și funcționării adecvate. SASO la copii poate determina probleme de creștere în greutate, atât obezitate, cât și stagnare ponderală, poate avea efecte de deprimare a sistemului imun cu infecții respiratorii frecvente și otite recurente. Primul studiu care tratează prevalența tulburărilor respiratorii în somn, la copiii din România, a avut ca scop determinarea procentului copiilor din România care sunt la risc pentru tulburări de respirație în timpul somnului. Cercetarea epidemiologică s-a efectuat în colaborare cu Institutul de Cercetare Gfk România, pe un eșantion de 1272 respondenți, în luna ianuarie 2015. 

 

 

Te-ar putea interesa și: