Editura Evenimentul si Capital

Victoria asupra „marelui capital parazitar și a moșierimii” . Ziua în care a fost votată noua Constituție de inspirație stalinistă, care a aruncat România în comunism

Marea Adunare Națională din 13 aprilie 1948
Autor: | | 8 Comentarii | 1076 Vizualizari

Orice schimbare fundamentală de regim are nevoie şi de o nouă înfăţişare constituţională. În caz contrar, valabilitatea înnoirii clamată de putere cade în deriziune.

De cele mai multe ori, aceste modificări se fac în acord cu voința cetățenilor, au nevoie de sancțiunea populară ( în cazul nostru, prin reprezentanții săi în Legislativ ). Până în 1948, exemplul şi metodele erau preluate din Occident. Constituţiile stipulau separaţia puterilor în stat şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ( cu excepţia celei din februarie 1938, Regele Carol al II – lea fiind „cap al Statului”, cumulând atribuţii legislative şi executive, Parlamentul şi Guvernul devenind instrumente ale puterii regale ). Desigur, teoria nu avea întotdeauna un corespondent fidel în practică, dar statul român încerca să acomodeze exigenţele de inspiraţie occidentală cu realităţile fluide din zonă.



„Victoria oamenilor muncii asupra exploatatorilor”

Toate acestea se schimbă dramatic după 30 decembrie 1947. Cei trei ani de acumulare totalitară au atins apogeul în 13 aprilie 1948, atunci când Marea Adunare Naţională votează noua Constituţie de inspiraţie stalinistă. Ambiţiile de naţionalizare, de colectivizare a agriculturii ( încă difuze, doar în stadiul de proiect îndepărtat ) „victoria” oamenilor muncii de la oraşe şi sate asupra „exploatatorilor” nu puteau fi codificate atât timp cât actul din 1923 nu era eliminat şi înlocuit cu unul care să aibă un „caracter profund democratic”. Singura sursă logică era Constituția sovietică din 5 decembrie 1936. Pentru comuniștii autohtoni, aceasta nu putea fi decât „un imens far al civilizației, ale cărui lumini radiază departe până în cele mai depărtate colțuri ale lumii”.1 Într- adevăr, în capitolul X, privitor la drepturile şi datoriile fundamentale ale oamenilor, se garantează dreptul la muncă, la odihnă, la pensie şi la învăţătură. De asemenea, art. 125 asigura „libertatea cuvântului, presei, adunărilor şi mitingurilor, marşurilor şi demonstraţiilor de stradă”.2 În fapt, nicio libertate enunţată nu a fost respectată. Cu toate acestea, drepturile de care se bucurau muncitorii nu erau doar retorică.

Oamenii muncii au mers la cumpărături

După instalarea puterii comuniste, 5 decembrie a fost în fiecare an motiv de sărbătoare. În anul 1949, de exemplu, au participat la manifestările din ţară 1.982.100 de persoane, organizându- se aproape 9.000 de adunări. În Capitală au fost 110 adunări şi aproximativ 70 de conferinţe în ateneele populare. Mobilizarea cetățenilor se dovedea uneori dificilă. Un caz aparte a fost semnalat în sectorul I, acolo unde „participația a fost slabă” deoarece în „ziua respectivă se dăduseră salariile și oamenii erau pregătiți să plece după cumpărături”. 3

Mijloacele de producție și bunurile subsolului aparțineau „poporului”

În data de 3 martie 1948 este dat publicităţii un manifest- program al Frontului Democraţiei Populare cu ocazia alegerilor ce urmau să se desfăşoare pe 28 martie. Printre altele, Frontul promite că va da „ţării o nouă Constituţie. Aceasta va consfinţi cuceririle democratice ale poporului şi va cuprinde în ea principiile de bază ale dezvoltării mai departe a democraţiei noastre populare”. O lună mai târziu – 8 aprilie – preşedintele Consiliului de Miniştri prezintă în Marea Adunare Naţională un proiect de Constituţie, scris cu ajutorul consilierilor sovietici din România, care urma să fie dezbătut în comisii. Se formează şi un organism de examinare. Din el făceau parte nume ca Teohari Georgescu, Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, L. Răutu, Avram Bunaciu, Iosif Chişinevschi, Dumitru Coliu, G. Călinescu, M. Sadoveanu, Zaharia Stancu sau foşti miniştri în guvernele interbelice ca Mihail Ghemelgeanu şi Eduard Mirto. Totul era o formalitate.


FOTO;Ana Pauker și „tovarășii"



România devine stat popular

A doua zi, pe 9 aprilie, Gh. Gheorghiu-Dej prezintă raportul proiectului. Acesta „oglindeşte cu fidelitate schimbările de ordin social şi economic ce s-au produs în ţara noastră în cei peste trei ani de existenţă a regimului democratic.” Schimbarea fundamentală ţinea de puterea care „nu se mai află în mâinile reprezentanţilor marelui capital parazitar sau ai moşierimii, ci în mâinile reprezentanţilor clasei muncitoare, ai ţărănimii muncitoare şi ai intelectualităţii legată de popor.”4 Proiectul, cu uşoare modificări, nesubstanţiale şi mimând dezbatarea, este adoptat în şedinţa din 12 aprilie în unanimitate, cu 401 voturi. Acesta conţinea 10 titluri şi 105 articole. România era stat popular, înlocuindu-se pentru prima dată sintagma de naţional. În plus, se specifică şi caracterul revoluţionar al noii republici, care „a luat fiinţă prin lupta dusă de popor în frunte cu clasa muncitoare, împotriva fascismului, reacţiunii şi imperialismului”. Titlul II este o inovație față de actele constituționale anterioare. Se vorbește despre structura socio- economică. Mijloacele de producție și bunurile subsolului aparțineau „poporului”. Urma să se stabilească prin lege „modalităţile de trecere în proprietatea Statului” a acestor bunuri, pregătinduse astfel naţionalizarea din 11 iunie 1948.

„Cooperația sătească” și „dreptul de salarizare egală”

Tot ca măsură de pregătire a etatizării a fost şi introducerea art. 11, mijloacele de producţie şi instituţiile bancare particulare puteau deveni „proprietatea Statului, adică bun al poporului.” Proprietatea privată era garantată „prin lege.” De asemenea, proprietatea ţărănească era protejată, dar, în acelaşi timp, era încurajată „cooperaţia sătească.” Economia era îndrumată şi planificată de Stat, care avea controlul total şi asupra comerţului intern şi extern. Pe modelul Constituţiei sovietice, şi în cea din 1948 se garanta dreptul la muncă, odihnă, învăţământ primar obligatoriu şi gratuit. Femeia avea drepturi egale cu bărbatul „în toate domeniile vieţii de Stat”, inclusiv „drept de salarizare egală”. Aceeași generozitate era afișată și în cazul libertății de exprimare, a întrunirilor sau presei, a dreptului de asociere și organizare. Erau garantate de Stat doar dacă „scopul urmărit nu este îndreptat în contra ordinei democratice”. Situația este identică în privința libertății religioase.


Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
Tema zilei
09:17 NEWS ALERT. Unde vă puteți lua rămas bun de la Stela Popescu 09:08 EMOȚIONANT! Confesiunea lui Arşinel despre Stela Popescu: „Mi-e tare urât fără tine” 20:26 Stela Popescu, scene INCREDIBILE înainte să MOARĂ - VIDEO 18:52 UPDATE. Trupul Stelei Popescu, depus la Teatrul „Constantin Tănase”. Sute de oameni, APLAUZE și FLORI pentru MAREA ACTRIȚĂ 18:08 Stela Popescu. DEZVĂLUIRE DIN TRECUTUL NEȘTIUT al artistei. Foto în articol 18:08 A presimțit Stela Popescu că va muri? „Am avut trei vise...” 14:43 Stela Popescu. CE PENSIE JENANTĂ AVEA marea actriță… Vom ști vreodată să ne respectăm valorile? 14:16 Stela Popescu. Momentele de aur care au făcut-o cea mai iubită actriță de revistă din România 14:10 Ion Iliescu, foarte afectat de moartea marii actriţe Stela Popescu 13:55 Oana Pellea, MESAJ la moartea Stelei Popescu:„Putea fi salvată (...) Doamne, cât de nepăsători, indiferenți și grăbiți trecem...” 13:30 Cum își iau RĂMAS bun de la STELA Popescu colegii de la ”CONSTANTIN TĂNASE” 13:26 De ce a murit Stela Popescu, cea mai iubită actriță a românilor 13:26 Ultima înregistrare cu Stela Popescu, în urmă cu două săptămâni, alături de Dan Negru: ,,Am vorbit despre Ierusalim” 13:25 Stela Popescu. MAREA DORINȚĂ neîmplinită a actriței... 13:23 Stela Popescu. TERIBILA ÎNTÂMPLARE care i-a marcat toată viaţa. DEZVĂLUIRI EXCLUSIVE! 13:22 Stela Popescu, în ULTIMUL spectacol în care a jucat. Plină de viață, pe scenă, cu TREI zile înainte de dispariția tragică 13:07 Tamara Buciuceanu, ÎN LACRIMI după moartea Stelei Popescu: „Cel mai trist moment din viața mea” 12:33 Stela Popescu A MURIT! Ce s-a descoperit pe masa artistei și ce urma să facă înainte de a înceta din viață 11:15 Stela Popescu a murit! Alexandru Arșinel este devastat: „Vai de mine” 10:45 După 61 de ani petrecuţi pe scenă, Steaua teatrului de revistă românesc s-a stins fulgerător

Articole salvate