Multe necunoscute, dar şi o certitudine: potrivit ultimelor scurgeri de informaţii de la Washington, zidul dintre SUA şi Mexic se va face. Incertitudini asupra costurilor, incertitudine despre cine va plăti cheltuielile, mai ales că Donald Trump vrea să îndatoreze guvernul mexican, incertitudini chiar şi asupra proiectului.
Mexicanii au spus nu o data că nu sunt de acord să plătească cifra avanstă pentru construirea zidului, iar în SUA sunt diverse asociaţii şi ONG-uri care se ocupă de drepturile omului şi care au de partea lor sondajele unde 53% dintre cetăţeni sunt împotriva zidului, dar 75% doresc mai multe controale la graniţe.
Mister asupra costurilor şi proiectelor
Guvernul de la Wasgington vorbeşte despre o cifră de 12 miliarde de dolari pentru construirea zidului, barierele ar trebui să acopere circa 2.000 de km. de frontiere neprotejate, având în vedere că din cei 3.200 km., mai mult de 1.000 au deja protecţia unui zid la care lucrările au început în 1994, sub administraţia Clinton.
Ne puteți urmări și pe Google News
Sunt însă voci care avansează alte cifre: tot din surse guvernamentale se vorbeşte de 17 miliarde de dolari, dar alţii care nu sunt împotriva zidului din raţiuni ideologice, ci sunt practicieni în probleme economice, se hazardează cu o cifră care depăşeşte 25 de miliarde pentru ca zidul să fie predat la cheie.
Nesiguranţa costurilor e strâns legată de aceea asupra proiectelor: terenul, de-a lungul unei graniţe atât de vaste, prezintă caracteristici foarte diferite, cu zone plane, până la altele, colinare. Pentru aceasta e necesar ca terenul să fie pregătit pentru a rezulta un zid uniform, care -în unele zone- va fi chiar absent din pricina reliefului.Guvernul SUA nu va da indicaţii, ci va lăsa firmele sa-şi prezinte proiectele şi va alege.
Şi firme hispanice participă la licitaţii
Cu totul sunt 640 de firme care şi-au exprimat disponibilitatea de a concura pentru adjudecarea achiziţiilor publice ale construcţiei. Sunt prevăzute şi lucrări de consolidare la vechiul zid, care are deja circa 20 de ani şi care acoperă o treime din frontieră. Surprinzător cum dintre cele 640 de firme, cel puţin 10% sunt hispanice. E vorba - potrivit The Guardian - de firme califroniene din San Diego sau Los Angeles, gestionate de americani de origine centro-americană. Tocmai în California şi Nevada, votul hispanicilor (care au preferat în masă pe Hillary Clinton) a fost puternic influenţat de teama construcţiei zidului de-a lungul Mexicului.
Europenii au pus ochii pe proiect
Unii patroni ai firmelor hispanice participante la licitaţii, au fost intervievaţi chiar de The Guardian şi din acestea transpare clar că ideologic mulţi dintre ei au fost mereu împotriva zidului, dar că ''business is business'': ''Pentru mine zidul e o prostie atât ambientală cât şi politică, afirmă titularul San Diego Project Management, eu însă apăr dreptul oricărui om de a fi prost : tu vrei un zid? Ok, eu îţi furnizez toate materialele, cele mai bune, care pot fi folosite la construirea unui zid''.
Printre firmele în competiţie sunt şi unii coloşi europeni : zilele trecute, de exemplu, grupul elveţian, mare furnizor de ciment, LafargeHolcim, a oficializat interesul său de a participa la construcţia zidului, în rest, dincolo de discursurile politice, viitoarea barieră rămâne tot o afacere de multe miliarde de dolari.
Recomandările noastre
