Editura Evenimentul si Capital

Ziarişti români, întorşi de la graniţa cu Ucraina. Peste o sută de oameni blocaţi în vamă

vama_albita6091
Autor: | | 61 Comentarii | 2682 Vizualizari

Doi ziarişti români nu au fost lăsaţi să intre în Ucraina şi au fost întorşi de la graniţă, la punctul de frontieră Giurgiuleşti-Reni. În aceeaşi situaţie s-au aflat alţi o sută de români şi moldoveni, care au fost împiedicaţi de autorităţile ucrainiene, timp de patru ore, să intre pe teritoriul ţării. Românii călătoreau în autocare. Destinaţia era localitatea Hagi-Curda, unde astăzi are loc ceremonia de sfinţire a primei biserici româneşti din Ucraina.

UPDATE 11.15 Caz incredibil la frontiera dintre Republica Moldova şi Ucraina. Timp de aproape patru ore, peste o sută de oameni au aşteaptat să li se permită acesul pe teritoriul ucrainian pentru a ajunge la ceremonia de sfinţire a bisericii Sfinţii Petru şi Pavel din localitatea Hagi-Curda (Ceamascova). Câţiva ziarişti români n-au fost lăsaţi să treacă graniţa, iar istoricul moldovean Andrei Varta a fost întors din drum din cauză că a protestat împotriva tratamentului la care au fost supuşi românii şi moldovenii. Jurnaliştii cărora li s-a interzis accesul pe teritoriul Ucrainei fac parte din redacţiile Radio România, respectiv şi Jurnalul Naţional. Cei doi urmau să participe la sfinţirea bisericii româneşti în satul Hagi Curda. Ei făceau parte dintr-o delegaţie de şase ziarişti români. Celorlalţi patru jurnalişti li s-a permis să-şi continue drumul, anunţă Agerpres.Jurnaliştilor Valentin Ţigău de la Radio România şi Simona Lazăr de la Jurnalul Naţional au precizat că autorităţile din Ucraina le-au comunicat faptul că au interdicţie de a intra pe teritoriul Ucrainei din 2009, pe o perioadă de cinci ani. Circa 130 de cetăţeni români, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass-media, au trecut frontiera cu Ucraina azi, în urma demersurilor efectuate de Consulatul General al României de la Odesa, precizează Ministerul Afacerilor Externe.În cazul a doi jurnalişti români, autorităţile ucrainene nu au permis accesul pe teritoriul ucrainean, invocând interdicţia de acces în Ucraina, emisă anterior. MAE face demersuri pentru clarificarea situaţiei create, se mai arată în comunicatul ministerului.Explicaţiile vameşilor ucrainieni Unii dintre cei aflaţi la faţa locului, au povestit pentru „Evenimentul zilei” că autorităţile ucrainiene au invocat diferite motive pentru a nu le permite românilor şi moldovenilor care doreau să participe la sfinţirea bisericii, intrarea pe teritoriul ucrainiean. ”Au spus, prima oară, că nu au curent, deşi vameşii ucrainieni se află în aceeaşi clădire cu cei moldoveni. Nimeni nu îşi explică de ce vameşii moldoveni aveau curent şi ceilalţi nu. Suntem trei autocare şi numai în cel care mă aflu eu se află 45 de persoane. Sunt peste o sută de oameni care au beneficiat de acelaşi tratament”, a spus unul dintre românii aflaţi acolo. Cele trei autocare în care se află studenţi şi personalităţi culturale din România şi Republica Moldova au ajuns la punctul de trecere a frontierei Giurgiuleşti-Reni azi dimineaţă, în jurul orei 7.00. De atunci, vameşii şi militarii ucrainieni au tot tărăgănat permiterea accesului pe teritoriul lor a delegaţiei care urma să participe la sfinţirea bisericii. „Slujba de sfinţire a început la ora 10.00 iar nouă ni s-a permis să trecem abia la 10.50”, a mai precizat unul dintre cei blocaţi în vamă. Pentru a-i ţine în loc, ucrainienii le-au transmis că este aşteptată o echipă a serviciilor secrete ucrainiene pentru a fi verificaţi.  "E frumoasă biserica şi îmi place să vin aici" Ceremonia de sfinţire s-a desfășurat în prezenţa a numeroşi credincioşi şi a fost oficiată de Mitropolitul Petru al Basarabiei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. A ţinut să participe la acest eveniment semnificativ preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, Viorel Badea. Au fost prezenţi reprezentanţi ai Consiliului Mondial Român, numeroşi tineri din România şi Republica Moldova şi jurnalişti.Numeroşii credincioşi veniţi să participe la sfinţirea Bisericii lor au trăit cu bucurie deplină acest moment după ce ani de zile au ascultat Sfânta Liturghie în limba română într-un aşezământ amenajat într-o casă particulară care se află chiar lângă noul lăcaş."E frumoasă biserica şi îmi place să vin aici. Până acum mergeam la casa de alături, unde făcea slujba părintele Anatol", a spus Veronica, o fetiţă de 12 ani, care învaţă la clasa de limba română de la şcoala din sat."Sunt bucuroasă şi o să vin la această biserică. Îmi place foarte mult şi părintele este foarte blând", a mărturisit o bătrână de 75 de ani.  Românii din Hagi-Curda În Hagi-Curda trăiesc aproape 4000 de oameni, 99% dintre ei fiind români. Şcoala are aproape 400 de elevi împărţiţi în 11 clase, dintre care 3 sunt în limba ucraineană, restul în română. Şcoala medie generală din satul Hagi-Curda este o şcoală mixtă cu predare în limbile română şi ucraineană. Biserica ortodoxă “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Hagi-Curda a fost sfinţită în anul 1875 de către episcopul Melchisedec Ştefănescu al Dunării de Jos, în perioada când sudul Basarabiei era în stăpânirea României. Lăcaşul de cult şi-a îndeplinit misiunea şi în perioada ocupaţiei ruseşti, apoi după revenirea administraţiei româneşti. După instalarea puterii sovietice, popa Gheorghe (parohul din sat) şi protopopul Nicolae din Ismail au fost arestaţi, fiind condamnaţi ulterior la 18 ani de detenţie. La Hagi-Curda au fost trimişi apoi numai preoţi de alte naţionalităţi. În anul 1979, sub pretextul că biserica este în ruină, biserica ortodoxă românească din Hagi-Curda a fost distrusă până la temelie de către autorităţile sovietice , pe locul său fiind înălţat Monumentul eroilor sovietici din Marele Război pentru Apărarea Patriei. Abia în 1995, după mari eforturi, s-a reuşit reînfiinţarea parohiei din localitate sub oblăduirea Mitropoliei Basarabiei, afiliată Patriarhiei Române. Epitrop era Vasile Iordăchescu, iar preot a fost numit pr. Anatol Cristea. Autorităţile ucrainene n-au recunoscut parohia pe motiv că Mitropolia Basarabiei nu era autorizată de guvernul Republicii Moldova. La 26 martie 2003, Administraţia regională de Stat din Odesa a recunoscut singura parohie românească din Ucraina. În urma ameninţărilor la adresa familiei sale, pr. Cristea a plecat din sat în 2005, în locul său fiind numit pr. Nicolae Asargiu, preot şi la Anadol. La sfârşitul anului 2005, pr. Asargiu a plecat şi el din Hagi-Curda, în locul lui sosind tânărul Anatolie Curtev. În această biserică se slujeşte în limba română. De-a lungul timpului, biserica a fost vandalizată de mai multe ori, iar enoriaşii maltrataţi.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Media

evz.ro

libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate