Editura Evenimentul si Capital

Zânele care au purtat ia românească

Regina Maria a României, una dintre marile admiratoare ale costumului popular românesc
Autor: | | 0 Comentarii | 570 Vizualizari

Regine, dive ale scenei, doamne de la Curtea Regală, femei-pio nier în diverse domenii, femeile simple, toate au purtat ia. Bluza tradițională românească. La 24 iunie, de câțiva ani, se sărbătorește Ziua Universală a Iei

În această epocă, ia a revenit în forță în costumația româncelor de pe tot globul. Cel puțin o dată pe an, din ce în ce mai multe doamne preferă să poarte această minune crescută direct din sufletul delicat al țărăncii românce. 24 iunie este Ziua Universală a Iei, dar frumusețea ei este lăudată în fiecare zi.

O mărturie emoționantă despre frumusețea cămășii românești a lăsat-o Elena Ghica, visătoarea Dora D’Istria, fiică a marelui ban Dimitrie Ghica. O femeie cum rar s-a văzut pe pământ, nu numai cel românesc: o prințesă scriitoare, traducătoare, alpinistă şi o mare feministă. În „Femeile în Oriinte” (1859) primul capitol se intitulează „Românele”. Scrie despre femeile întâlnite pe meleagurile româneşti. „De câte ori nu m-a cuprins mirarea de ardoarea neobosită a Românelor pre cari le vedeam semănând, torcând, țesând, brodând (n.a.: în provinciile române femeile țin loc de țesători, de croitori, de tapițeri. Este știut cu câtă artă ele împodobesc cămeșile lor cu cusături roșii, albastre și aurii) și încălecând cu sumeția unor adevărate amazoane! (...) Românele, ca toate femeile latine, au un simțământ înnăscut de eleganță și se înveșmântează în genere cu o cochetărie ingenioasă. În Transilvania, fetele își împletesc părul într-o coadă groasă care se termină cu o panglică sau cu o monedă. Își pun în păr flori, monede sau pene de păun, și către o dată pe frunte o diademă unde strălucesc mărgele și urmusuri. Marama cu care se îmbrobodesc femeile măritate e în formă de turban prin localităţile den miază zi ale provinciei, şi aiurea au forma unui văl. Nemic nu prinde aşa de bine ca cămeşile lor cusute şi ca catrinza, adornată cu vergi viu colorate. Românele din multe sate port opinci în loc de cibote roşii sau galbine.”


FOTO: Costumul popular muscelean, care a aparținut Smarandei Brăescu FOTO: MARIUS AMARIEI, MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI



Cămașa românească, regină

În altă epocă, ia a fost înnobilată de reginele României. „De la Belle Époque la interbelic moda românească feminină a evoluat sub influenţa modei europene, în special a celei de la Paris, însă tradițiile românești, acelea de a purta costumul popular în diverse ocazii s-au păstrat, ele fiind promovate chiar de cele doua regine: Elisabeta și Maria”, ne spune dr. Ștefania Dinu, muzeograf la Muzeul Național Cotroceni. În jurul anului 1870, principesa Elisabeta avea să introducă la curte portul popular românesc, după cum o dovedește portretul comandat în 1872 pictorului american George Peter Alexander Healy, în care ea apare în mărime naturală, purtând costum popular accesorizat cu paftale. „Exemplul ei a fost urmat de elita feminină a vremii și continuat și de regina Maria. Așadar, reginele și doamnele de la Curte se îmbrăcau la festivități în port popular, dar și zilnic la conace aristocratele purtau costume populare, încurajându-i astfel pe țărani să-și păstreze tradițiile”, adaugă istoricul.

Paftale

În ceea ce priveşte paftalele, care se purtau la costumele populare mai ales, „deşi acestea nu erau obişnuite în portul ţărănesc cotidian, demonstrează legătura cu moda secolului al XVIII-lea şi cea de la începutul secolului al XIX-lea. În secolul al XVIII-lea, paftalele au reprezentat un interes deosebit, fiind menționate în multe documente ale vremii, mai ales în foile de zestre ale fiicelor de boieri și dregători, tocmai datorită valorii lor, valoare dată de materialul din care erau confecționate - argint sau argint aurit -, de calitatea execuției și a decorației care le transforma în podoabe de preț,” completează dr. Ștefania Dinu, de la Muzeul Național Cotroceni.

Maria Tănase

O altă celebră și iubită purtătoare de ie a fost inegalabila Maria Tănase. Anul trecut, la Casa Băniei din Craiova, Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei a organizat o expoziție în care publicul a putut admira și costumul popular, din sudul Olteniei, pe care Maria Tănase l-a purtat în turneele sale, datat 1920. În minunatele sale costume populare, Maria Tănase a cântat și în timpul Expoziției Internaționale de la New York (1939). Atunci, Maria Tănase a fost aleasă să reprezinte cântecul românesc și a cântat în fața fostului președinte american Hoover, a lui Andre Gide, Yehudi Menuhin, Jascha Heifetz, Constantin Brâncuși. Maria Tănase s-a născut la 26 septembrie 1913, la București, și a murit la 22 iunie 1963, la spitalul Fundeni.


Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Cultură

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate