La numai o zi de la poziţia oficială a României cu privire la revolta de săptămâna trecută din Republica Moldova, exprimată în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu, liderul de la Chişinău a susţinut un discurs la televiziunea naţională în care condamnă atât "forţele care au reuşit în doar câteva zile să sacrifice instituţiile democratice ale ţării", cât şi poziţia Bucureştiului faţă de acest conflict.

Voronin a dorit să sublinieze, în debutul cuvântării, că această provocare a eşuat, iar puterea comunistă "nu s-a lăsat atrasă în acel joc periculos", pe care îl pune în seama opoziţiei liberale.

Scopul principal declarat este acum vindecarea Moldovei după "traumatismul politic" la care a fost supusă şi care a semănat foarte mult cu un „război rece”. În acelaşi context, cu o zi în urmă, preşedintele Băsescu a folosit expresia „cortină de fier” pentru a descrie tensiunile dintre România şi Republica Moldova.

Acuzat de comportament dictatorial, liderul de la Chişinău a menţionat că atitudinea sa cu privire la acţiunile de acum o săptămână a fost greşit interpretată, întrucât „o putere viguroasă (cea reprezentată de comuniştii câştigători declaraţi ai scrutinului din 5 aprilie – n.r.) se deosebeşte de orice dictatură şi de orice regim autoritar prin faptul că nu se răzbună pe nimeni”.

Atac la Băsescu

Convins că toate demersurile întreprinse de autorităţile moldovene pentru a soluţiona problemele existente, fără a genera noi conflicte, Voronin condamnă cu vehemenţă acţiunile „extrem de tedenţioase şi inoportune” ale conducerii de la Bucureşti.

„Discursul Preşedintelui României, Traian Băsescu, constituie cel mai bun şi cel mai elocvent comentariu la cele declarate în repetate rânduri de către conducerea Moldovei în demersurile sale adresate tuturor organismelor şi structurilor Uniunii Europene. Acest discurs - de la început până la sfârşit - constituie un exemplu de revanşizm statal şi nu mai lasă nici un fel de îndoieli în privinţa la aceea cine anume îi inspiră pe acei politicieni, puţini la număr, din Moldova, pentru care lupta pentru valorile liberale se identifică, nu ştiu de ce, cu lupta împotriva independenţei Moldovei”, a declarat Voronin, acuzând astfel România de implicare în treburile interne ale ţării.

În acelaşi timp, liderul de la Chişinău declară că, prin poziţia sa, România a absolvit autorităţile moldoveneşti de acuzaţiile de „spionomanie”. Lipsa unei reacţii prompte de la Bucureşti, „cel puţin o desolidarizare de pogromiştii care asaltau sediul Parlamentului şi al administraţiei prezidenţiale purtând drapele româneşti şi lozinci unioniste”, este pentru Voronin dovada clară a intenţiilor ostile ale ţării noastre şi o cauză a măsurii radicale luate faţă de ambasadorul României de la Chişinău.

„Pe parcursul întregului său mandat, acest diplomat a transformat Ambasada condusă de el nu într-un loc al dialogului politic dintre două state, ci într-un loc de întâlniri conspirative cu diferite personaje ale politicii moldoveneşti, care caută sprijin nu atât din partea societăţii noastre, cât din partea Guvernului României”, a acuzat Voronin.

Presa românească, la zid

De tirul declaraţiilor preşedintelui moldovean nu au scăpat nici jurnaliştii români, nici canalele de televiziune din ţară, acuzate de instigare la rebeliune. Nepotrivită este considerată şi calificarea de către aceştia, drept „revoluţie”, a revoltei din 6-7 aprilie, iar semnalele alarmante primite de dincolo de Prut au impus ca necesară, spune Voronin, instituirea regimului vizelor pentru cetăţenii români, decizie catalogată de acesta mai mult o pedeapsă pentru susţinerea acţiunilor violente pe care ţara noastră nu s-a sfiit să o manifeste.

În continuare, liderul de la Chişinău şi-a exprimat speranţa ca autorităţile europene să ia o poziţie fermă cu privire la declaraţiile lui Traian Băsescu, acuzat de „instincte de grotă”,  şi să demareze o „investigaţie specială” în acest sens.

„Vorbim aceeaşi limbă, chiar dacă o numim diferit”

Pentru a nu lăsa loc de interpretare a declaraţiilor sale, Voronin a făcut o scurtă trecere în revistă a istoriei României şi Moldovei, admiţând, în premieră, că cele două popoare au o limbă comună. „Vorbim aceeaşi limbă, chiar dacă o numim diferit”, a spus preşedintele, subliniind că alternanţele graniţelor celor două ţări au dus la o percepţie distorsionată a realităţilor geopolitice.

„O bună parte din teritoriul României a fost o parte constitutivă a Statului Moldova. Mai bine de 20 de ani o parte din teritoriul Republicii Moldova s-a aflat în componenţa Statului Român. Şi de aici percepţia uneori naivă şi romantică, alteori plină de superioritate şi aroganţă, a noilor realităţi geopolitice, apărute după destrămarea URSS şi după proclamarea Independenţei Republicii Moldova”, spune Voronin care îndeamnă la depăşirea acestor „naivităţi” şi la o abordare realistă a contextului actual.

„Iar pretenţia domnului Băsescu de a se preocupa de "cele patru milioane de români" nu este decât o dovadă a neînţelegerii realităţilor de la noi”, a adăugat şeful statului moldovean, care l-a acuzat pe omologul său român de „grijă obsedantă” pentru românii din Basarabia, de promovarea unui „românism fundamentalist şi agresiv” şi, în consecinţă, de instigare la revoltă interetnică.

“Moldova Europeană - o construim împreună!”, a încheiat Voronin discursul televizat, reiterând astfel sloganul cu care Partidul Comunist din Republica Moldova s-a prezentat la alegerile din 5 aprilie.

CITIŢI ŞI:

Eroul din Transnistria, bătut crunt de torţionari Fără „izolarea” Moldovei EDITORIALUL EVZ: Colacul de salvare a Basarabiei SENATUL EVZ: Republica Moldova Loteria cetăţeniei