Vladimir Putin a lansat un NOU MESAJ ISTORIC pentru NATO, SUA și ROMÂNIA. Moscova NU CREDE ÎN VORBE și pare PREGĂTITĂ DE RIPOSTĂ. Aceasta să fie SCÂNTEIA care poate APRINDE MARELE CONFLICT?

Vladimir Putin a lansat un NOU MESAJ ISTORIC pentru NATO, SUA și ROMÂNIA. Moscova NU CREDE ÎN VORBE și pare PREGĂTITĂ DE RIPOSTĂ. Aceasta să fie SCÂNTEIA care poate APRINDE MARELE CONFLICT?

Vladimir Putin a lansat un nou mesaj istoric pentru NATO, SUA și România. Administrația de la Kremlin a reacționat în legătură cu ultimele intenții ale NATO și ale Statelor Unite ale Americii.

Astfel, în viziunea mai-marilor NATO, Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) este privit ca un element crucial în politica de securitate euro-atlantică. În acelaşi timp, despre scutul antirachetă de la Deveselu se precizează că respectă tratatul. Anunţul a fost făcut vineri de purtătoarea de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice, Carmen Romero. Aceasta a dat astfel replica după cele spuse joi de viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, într-o alocuţiune rostită în Camera publică, instituţie de pe lângă Preşedinţia rusă.

"Baza militară nu va găzdui rachete ofensive. Rachetele de interceptare nu vor fi înarmate cu focoase. Scutul antirachetă al NATO este un sistem destinat apărării şi nu este nici conceput, nici direcţionat împotriva Rusiei. Nu reprezintă niciun fel de ameninţare pentru Rusia", a declarat Romero.

Riabkov declara joi că instalarea de elemente antirachetă la baza Deveselu nu anunţă un climat geopolitic stabil. "În perspectivă, lansatoare similare antirachetă urmează să fie amplasate în Polonia, asemănătoare cu cele utilizate pe navele marinei americane pentru a lansa rachete de croazieră, cu raza medie de acţiune, Tomahawk.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ştim că SUA intenţionează să desfăşoare forţe suplimentare în Europa, în apropierea frontierelor ruse, prezentând aceasta ca pe o iniţiativă destinată să ducă la creşterea încrederii aliaţilor lor. În realitate, aceste planuri vor duce la o creştere a efectivelor NATO la graniţele noastre, chiar dacă ni se spune că ele nu încalcă prevederile Actului fondator Rusia-NATO.

Prin urmare, prevederile Actului de a se abţine de la dislocarea de echipamente militare substanţiale vor fi încălcate", a subliniat oficialul rus, care a exprimat punctul de vedere transmis de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

De altfel, joi, ambasadorul rus la Bucureşti, Valeri Kuzmin, a ţinut recent un discurs istoric, în care a vorbit despre ultimele informaţii primite de la Moscova şi care se referă la România. Astfel, într-un interviu acordat pentru TVR 1, oficialul rus a transmis că liderii de la Kremlin consideră că scutul de la Deveselu este îndreptat spre Rusia şi nu spre Iran.

"Noi am fost întotdeauna împotriva acestui scut. Ni s-a spus: 'Staţi liniştiţi, nu este îndreptat împotriva dumneavoastră!'. Am primit asigurări că este îndreptat contra Iranului. Atunci noi am spus aşa: 'Dacă nu este îndreptat împotriva noastră, noi credem altceva'. (...) După părerea noastră, în acele lansatoare pot fi puse rachete cu rază medie de acţiune care pot primi încărcătură nucleară.

Cum a spus preşedintele rus Vladimir Puţin într-un interviu recent, noi avem această informaţie că în acele rachete, din acel scut, pot fi încărcate focoase nucleare. Eu pot să va asigur că în curând în aceste lansatoare pot fi încărcate rachetele cu focoase nucleare. Vă asigur că nu există niciun obstacol de realizare a acestui plan.

Dacă România ne asigură că acest scut nu va fi folosit în modul acesta, eu accept mesajul trimis, dar din păcate, pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, asta nu este suficient. Trebuie să existe nişte acorduri interguvernamentale obligatorii", a arătat Kuzmin.

"Sunt de acord că din păcate, în ultimul timp, relaţiile dintre Rusia şi NATO s-au agravat mult. România s-a trezit, se poate spune aşa, în centrul acestor dificultăţi fiindcă pe teritoriul României sunt amplasate lansatoare terestre ale sistemului strategic american de apărare antirachetă.

Această complicare a relaţiilor, dacă vreţi, nu este legată numai de amplasarea rachetelor la Deveselu sau de planurile privind întărirea flancului estic al NATO, care sunt discutate activ şi care chiar sunt iniţiate la Bucureşti. Din păcate, acest proces este foarte lung. El a început la sfârşitul anilor '90, acum aproape 20 de ani, când, în pofida asigurărilor anterioare date Rusiei, liderii NATO au trecut la înfăptuirea strategiei de extindere a Alianţei, de apropiere a zonei de responsabilitate a NATO de frontierele Federaţiei Ruse", a mai precizat ambasadorul rus.