Editura Evenimentul si Capital

Visul lui Napoleon Bonaparte, un coșmar pe sfârșite | ANTI-OPINIE

Mirel Curea
Autor: | | 10 Comentarii | 2955 Vizualizari

O jumătate de miliard de cetățeni ai Continentului trăiesc în Uniunea Europeană un vis care dă semne de sfârșeală.

Napoleon Bonaparte, doar una dintre marile personalități ale istoriei omenirii care au visat și au prezis această construcția europeană, spunea: „Unul dintre marile mele gânduri a fost concentrarea popoarelor, aceleași din punct de vedere geografic, farâmițate de politică și de revoluții. Am vrut să fac din ele un corp de națiuni. Ar fi fost începutul, iar sfârșitul ar fi fost reuniunea acestor corpuri naționale într-un corp universal, Asociațiunea Europeană. După această simplificare sumară ar fi fost posibil a ne consacra himerei frumosului ideal al civilizației. În această situație s-ar fi găsit cele mai multe șanse de a introduce peste tot o unitate de coduri, de principii, de opinii, de sentimente, de vederi, de interese. Un cod european, o curte de casație europeană, o monedă unică, aceleași legi, toate râurile navigabile pentru toți, sfârșitul războaielor, pacea lumii. Fiecare să se simtă pretutindeni ca la el acasă. Atunci, poate, ar fi fost permis să visăm la marea familie europeană.” - Las Cases, Memorialul din Sfânta Elena.

Pentru acest vis al său, destăinuit fidelului memorialist care l-a însoțit în exil, au pierit două milioane de soldați și sute de mii de civili. Edificiul continental imaginat de el a continuat să fascineze mari gânditori și mari politicieni. Încet-încet, în secolul următor, din vis edificiul devenea proiect.

O sută și ceva de ani mai târziu, gândul lui Napoleon Bonaparte avea să prindă viață. Mai întâi câteva state europene, apoi restul lor, aproape toate, aveau să formeze ceea ce cel mai mare francez al tuturor timpurilor numea Asociațiunea Europeană, adică Uniunea Europeană. După 1990, la această construcție aveau să participe și cele mai multe dintre statele foste comuniste din Estul Continentului. Regulile de funcționare ale noii ordini europene au părut, la început, atrăgătoare. Piața unică, libertatea de circulație a cetățenilor și a mărfurilor, ba chiar și apariția monedei unice, alături de posibilitatea ca europenii din țările mai sărace, recent ieșite din comunism, să muncească în țările Europei Occidentale - au fost argumente care i-au făcut pe români să salute voios admiterea țării lor în ceea ce presa numea „Selectul Club European”.

La acea vreme, niciun nor nu părea să umbrească această cotitură în destinul României. Scepticii erau priviți cu un zâmbet superior în colțul gurii, iar cedările prerogativelor de suveranitate, despre care românii nu au fost informați serios înainte să voteze aderarea, păreau o chestie îndepărtat- nesemnificativă.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate