Interlopul Ioan Clămparu este considerat de presa spaniolă unul dintre cei mai periculoşi traficanţi de fiinţe umane şi a fost dus miercuri sub pază severă la CA Alba Iulia. Acolo se judecă apelul declarat de el împotriva unei decizii a Tribunalului Sibiu prin care i-a fost respinsă cererea de redeschidere a procesului penal ce a făcut obiectului unui dosar în urma căruia a fost condamnat la 13 ani de închisoare.

Curtea de Apel (CA) Alba Iulia se va pronunţa în data de 5 octombrie asupra cererii lui Ioan Clămparu privind redeschiderea procesului penal ce a făcut obiectul unui dosar în urma căruia interlopul a fost condamnat, în 2011, la 13 ani de închisoare.

Tribunalul Sibiu i-a respins în iunie lui Clămparu cererea privind redeschiderea procesului penal, la judecarea în lipsă, ce a făcut obiectul unui dosar penal deschis în 2006. În 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut sentinţa dată în 2010 de CA Alba Iulia, prin care interlopul a fost condamnat la 13 ani de închisoare cu executare, relatează Agerpres.

În dosarul respectiv, mandatul de arestare preventivă emis pe 7 mai 2004 pe numele lui Ioan Clămparu nu s-a pus în executare, fiind dat în urmărire naţională şi internaţională. Interlopul a fost adus din Spania şi încarcerat în ţară.

Atunci, IGPR a precizat că Ioan Clămparu execută o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi întreruperea cursului sarcinii.  Mai mult, pe numele său a mai fost emis un mandat de arestare preventivă, pentru iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, având drept scop comiterea de infracţiuni grave şi proxenetism.

Clămparu s-a predat autorităţilor din Spania în toamna lui 2011, Audienţa Naţională spaniolă decizând atunci închiderea românului, pe numele căruia fuseseră emise ordine europene de căutare şi arestare pentru acuzaţiile de exploatare sexuală în Spania şi România.

În februarie 2012, Ioan Clămparu a fost condamnat, într-o primă fază, de instanţa locală din Madrid, la 30 de ani de închisoare pentru că a obligat mai multe femei să se prostituezeprintre care şi o minoră pe care a obligat-o să avorteze. Ulterior, Clămparu a primit 20 de ani de închisoare.

Anchetatorii români au susţinut că reţeaua pe care Clămparu a iniţiat-o a avut ca model modul de acţiune, regulile şi pedepsele utilizate în cadrul Camorrei italiene. Clămparu i-a cunoscut pe ceilalţi membri ai bandei, condamnaţi între timp şi ei la închisoare, în penitenciarul de la Aiud, unde executa o pedeapsă pentru omor. El a fost eliberat condiţionat în 1999, după executarea a două treimi din pedeapsa de 15 ani.

Procurori susţin că pe relaţia România-Spania a acţionat, din 2001, o reţea de trafic internaţional de persoane, cu ramificaţii în mai multe judeţe din ţară: Sibiu, Prahova şi Neamţ. Reţeaua era condusă de Ioan Clămparu, zis ”Cap de porc”.

Conform rechizitoriului, existau segmente distincte ale reţelei care se ocupau de recrutarea sau racolarea victimelor, de obţinerea documentelor de călătorie şi transportul fetelor până în Spania, unde tinerele erau preluate de alţi membri ai reţelei şi obligate să practice prostituţia.

Principala zonă de acţiune a reţelei era ‘Casa de Campo’ din Madrid, un parc imens, în care, în fiecare noapte, erau obligate să practice prostituţia un număr de 120-150 de românce, supravegheate de proxeneţi. Fetele erau obligate să se prostitueze numai cu cetăţeni spanioli şi nu aveau voie să vorbească una cu cealaltă despre adevărata lor identitate.

Multe dintre fete au reuşit cu timpul să fugă, unele chiar cu ajutorul unor clienţi spanioli, şi au depus mărturie împotriva racolatorilor şi proxeneţilor.