Editura Evenimentul si Capital

Uniunea Jurnaliștilor Români de Pretutindeni - proiectul unei voci unitare a diasporei

UJPR, Uniunea Jurnaliștilor Români de Pretutinden
Autor: | | 1 Comentarii | 458 Vizualizari

Despre cât de greu este ca un cor să ajungă la armonizarea vocilor, astfel ca și ultimul acord final să fie fără note distonante, se știe. Dar este cu mult mai greu să reușești să aduni la aceeași masă ziariști români din mai multe țări pentru a înființa o uniune a acestora.

Recent, însă, a avut la loc Viena constituirea Uniunii Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (UJPR), care acum reunește reprezentanți ai presei de limbă română din 11 țări: Italia, Spania, Austria, Canada, Germania, Marea Britanie, Germania, Grecia, Cipru, Belgia, Israel, cărora li s-au adăugat și colegi din România procupați de actualitățile din diaspora.

Inițiativa realizării, cu fonduri proprii, a UJPR a aparținut celor de la asociația "Mihai Eminescu" din Viena, Laura și Costi Hant, iar importanța acordată uniunii - al cărei principal scop este de a deveni o voce puternică a presei din diaspora - a fost pusă în evidență și de oficialii care au dat curs invitației de a participa la ședința de constituire: Sandra Pralong - consilier de stat de la Președinția României (aceasta fiind și prima sa deplasare oficială în diaspora), Angel Tîlvăr - ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare, Bogdan Mazuru - noul ambasador al României în Austria, Alina Hagima - director general DPRRP, Irina Cornișteanu - director ICR Viena.

Cu alte cuvinte, față în față cu reprezentanți ai presei din diaspora au stat atât Președinția cât și Guvernul. Ca o recunoaștere a nou constituitei UJPR, reprezentanta Președinției a propus un parteneriat celor pe care i-a asemuit "adevărații noi pașoptiști":

"Vă ofer un parteneriat cu cea mai simbolică instituție a României. Președinția are o viziune nouă prin intermediul domnului Iohannis. Vede cât de prețioasă este diaspora. Înainte de a fi o problemă, diaspora este o extraordinară bogăție. Experiența și expertiza dvs. reprezintă o bogăție a statului român. Avem nevoie să știm care sunt acei oameni care fac lucruri excepționale. Să-i invităm să-și transfere expertiza către omologii lor din România. Să recoltăm cunoștințele și expertiza oamenilor din diaspora. Expertiza nu e doar a elitelor, ci și a celor care adună cu grijă căpșunile sau îngrijesc bătrâni. Voi, diaspora, sunteți adevărații noi pașoptiști. Dacă au reușit 100 de oameni să modernizeze România în 1848, n-am putea noi, 3 milioane, să facem o diferență? Haideți, împreună să construim o altfel de Românie. Ea este posibilă și se poate prin contribuția tuturor. Vom face un laborator al diasporei încercând să aducem în România experiența din diaspora. Împreună vom face lucruri frumoase și vom arăta că diaspora contează".

Salutând constituirea UJPR, și ministrul Angel Tâlvar a anunțat în premieră două viitoare evenimente referitoare la românii de peste graniță: de anul viitor se va externaliza evaluarea proiectelor depuse pentru a obține finanțare de la Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și, tot în 2016, va fi organizat pentru prima dată, cel mai probabil la începutul lunii martie, atât de mult promisul Congres al Românilor de Pretutindeni, prevăzut de altfel încă din 2007 (prin Legea nr. 299).

Tentative de coagulare a unei voci unitare a mediei de limba română din diaspora au mai fost și poate vor mai fi, dar diferența va fi dată de seriozitatea activităților fiecărei astfel de structuri, la fel ca și în cazul mass-media, indiferent că este vorba despre ziare sau emisiuni de radio ori de televiziune.

În ceea ce privește UJPR, sinteza rolului acesteia a fost făcută chiar de președintele Sorin Cehan: "Presa din diaspora a fost considerată fratele mic și bolnăvicios al presei din România. Totuși, am dovedit cu timpul că suntem merituoși și valoroși în istoria românilor din străinătate. Nu suntem presă de mâna a doua. Scriem pentru un sfert de populația României care trăiește peste hotare!".

Alături de Sorin, în conducerea UJPR au mai fost aleși: Laura Hant - prim-vicepreședinte; vicepreședinți: Cristina Sofronie (Canada, totodată și corespondent Evenimentul Zilei), Doina Meiseles (Israel), Kasandra Năsăudean Kalmann (Spania), Andi Rădiu (Italia), Ionuț Țene (România), Ruben Doran - secretar (Austria), Constantin Hant - trezorier (Austria); membri supleanți: Anamaria Daiana Mătieș (Germania), Ana Țuțuianu (Grecia), Ionică Armanca (Austria), Liviu Hopârtean (Belgia), Mircea Maer (Anglia); pe lângă aceștia, membri fondatori ai UJPR mai sânt: Marius Dobrescu (România), Veronica Ivanov (Cipru), Ana Maria Cuciureanu (Grecia), Carmen Drăghici Hopârtean (Belgia), Dan Aurelian Pătrașcu (Spania), Oana Dobrescu (România).

Și, tocmai pentru că scriu pentru jumătate din populația României care se află peste hotare, jurnaliștii din UJPR vor continua să o facă ca și până acum, fără a adopta vreo culoare politică.

Primele activități UJPR

Cine nu visează să viziteze o agenție de presă independentă și să afle chiar de la coordonatorul acesteia secretele păstrării coloanei vertebrale timp de peste un secol? Ei bine, ocazia ne-a fost dată de discuția avută cu Thomas Karabaczek, președintele agenției de presă a Austriei, APA, a cărei tradiție începe din anul 1849! Prin seriozitate și profesionalism, APA a ajuns să transmită zilnic un flux de circa 700 de știri, asigurat de cei 170 de angajați.

L-am întrebat pe Thomas Karabaczek dacă asupra APA s-au încercat "influențe" politice și mi-a răspuns fără ezitare că da, dar tăria și credibilitatea agenției rezidă tocmai din faptul că deopotrivă acționarii și angajații agenției nu au cedat niciodată acestor tentative, oricât de ademenitoare au fost.

O a doua activitate bifată deja de UJPR a fost lansarea de carte a unuia dintre membrii acesteia: jurnalist și istoric, Ionuț Țene s-a avântat "Contra curentului" prin acest volum de publicistică istoriografică, eveniment la care, în celebra cafenea vieneză Landmann, au răsunat acordurile Baladei lui Ciprian Porumbescu. Balada a fost interpretată în capitala austriacă, în care a studiat compozitorul, de către artiștii româno-vienezi Tudor Andrei și Ruben Doran. Iar despre importanța păstrării acurateții istorice, inclusiv de către jurnaliști, au mai vorbit la prezentarea cărții nu doar autorul, ci și Simion Giurcă, șeful Biroului de promovare și informare turistică al României la Viena, precum și Vasile George Dâncu, editorul volumului. Pentru că, spune Ionuț Țene: "Demitizarea istoriei este o modă extrem de trecătoare...".

Parafrazându-l, am putea spune că și eventualele tentativele de diminuare a importanței constiturii UJPR sunt trecătoare - pentru că "numai în pomul fără rod nu se dă cu piatra".




Alte articole din categoria: Fapt divers

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate