Editura Evenimentul si Capital

UIMITOAREA poveste a IMNULUI ROMÂNIEI. „Deşteaptă-te române” a fost înregistrat în SUA, pentru prima oară, acum 116 ani

Ziua imnului
Autor: | | 18 Comentarii | 14579 Vizualizari

Puţini ştiu că prima înregistrare a celui mai cunoscut cântec al naţiunii române, devenit imn naţional - „Deşteaptă-te române!” - a fost făcută în anul 1900, în Statele Unite ale Americii (SUA). Devenit simbol al luptei de eliberare, versurile cântecului au fost scrise şi transmise cifrat, în secret, de la o provincie românească la alta, în perioada Revoluţiei de la 1848. Atunci, Andrei Mureşan a compus poezia “Răsunetul”, care a stat la baza imnului României, interpretată, prima oară, de Gheorghe Ucenescu, un tânăr cântăreţ braşovean, în curtea unui paroh, pe o melodie de Anton Pann. Relatarea o retransmitem, in contextul Zilei Imnului, în speranţa că ceea ce relatăm este o o conştietizare a adevărului despre Imnul Nasţional.

Ziua Imnului Naţional este o sărbătoare de tradiţie pentru români şi special pentru vâlceni, întrucât în Parcul Zăvoi, pentru prima dată a fost cântat, ,,Deşteaptă-te române!”. O prezentare a ceea ce a însemnat, de-a lungul istoriei, pentru români, „Deşteaptă-te române!” este făcută, pe site-ul Forţelor Terestre Române, de către maiorul Sorin Pancu.

S-a cântat alături de Marseilleza

În fiecare an, pe 29 iulie au loc manifestări oficiale prin care se marchează această sărbătoare naţională. Alături de sigiliu, stemă şi drapel, imnul este un element definitoriu al statului român.

Cântec de identitate a conştiinţei naţionale, imnul la români a devenit o preocupare creatoare încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Ideea imnului trebuie legată de aceea a naţiunii, a independenţei materializate prin simbolul steagului. Ideea unei piese oficiale care să simbolizeze unitatea românilor din ambele Principate, precum şi dorinţa de a împrumuta melodiei o intonaţie populară, se conturează pe măsură ce mişcarea politică pregătea izbucnirea Revoluţiei din 1848.

Anul revoluţionar 1848 a cunoscut o multitudine de imnuri, române şi străine, proslăvind fie libertatea naţională a poporului român, fie domnitorii celor două Principate Române. Nu a lipsit din repertoriul epocii de pildă, MARSEILLEZA şi CARMAGNOLA, cele două simbolice cântece revoluţionare franceze.

Se transmitea criptat

Paternitatea cântecelor revoluţionare a stat totdeauna sub semnul întrebărilor , autorii versurilor şi mai ales ai muzicii încercând să-şi ascundă identitatea din motive de siguranţă în faţa opresiunii forţelor conducătoare şi, uneori chiar din modestie şi solidaritate cu masele angajate în luptă. Ceva mai mult: când melodia a început să circule într-o notaţie ,,cifrată”, s-a apelat la compozitori din lumea psalţilor, ce vehiculau o semiografie cunoscută doar de specialişti. Acesta a fost climatul în care s-a născut şi imnul. ,,Deşteaptă-te române !” în timpul Revoluţiei de la 1848.

„Răsunetul” lui Andrei Mureşan

Întors de la Adunarea de pe câmpia Libertăţii din Blaj din 3/15 mai 1848, unde voinţa ştergerii iobăgiei, dorinţa de libertate şi unitate naţională au fost susţinute cu tărie., Andrei Mureşanu - conform mărturiei soţiei sale -,, s-a aşezat la masa de scris şi a scris până târziu după ce se făcuse ziuă,plimbându-se din când în când prin odaie şi citind ceea ce scrisese”. Erau strofe din poezia ,,RĂSUNETUL”.

,,Sosind furiosul an 1848, poetul Andrei Mureşanu căuta o melodie după care să compună pentru acest an un sonet care să se cânte între amicii ce era să se adune în grădina parohului pentru o petrecere de seamă. Îndrăgit de toţi intelectualii români şi mai ales de tineretul braşovean, Gheorghe Ucenescu, un tânăr cântăreţ de mare talent, posesor al unui vast repertoriu de melodii laice şi religioase, a cântat multe cântece de probă printre care şi ,,Deşteaptă-te române!” . Deci, pe o melodie veche a lui Anton Pann s-au adaptat versurile lui Andrei Mureşanu. De altfel, singura valoroasă din creaţia sa.

Prima apariţie publică

Textul a apărut pentru prima dată în ,,Foaie pentru minte, inimă şi literatură” nr. 25 din 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamaţiei de la Islaz.Titlul iniţial a fost ,,RĂSUNET” iar alfabetul utilizat este cel chirilic, specific perioadei respective.

Răspândită şi pe foi volante, poezia a fost cunoscută în scurtă vreme în toată Transilvania şi apoi şi în celelalte provincii româneşti. ,,Răsunetul” va deveni ,,Deşteaptă-te române!” îndată ce i se va găsi o melodie adecvată şi va fi repede un imn popular.

Poetul se închipuie un tribun care vorbeşte în numele neamului oprimat invocând vitejia străbună şi vestind profetic momentul decisiv al deşteptării.

Dincolo de idealul libertăţii dorit cu ardoare de Andrei Mureşanu, sub forma unui jurământ, dominate sunt ideile de înaltă datorie faţă de ţară, de modificare a ordinii istorice.

Ideea redobândirii demnităţii naţionale rămâne determinantă în cucerirea libertăţii şi unităţii naţionale, în numele unei descendente nobile şi al unui trecut eroic.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate