Editura Evenimentul si Capital

Trei discipline într-una singură, reţeta specialiştilor din educaţie

19c776f74a2e517a87561cc554404bd5
Autor: | | 48 Comentarii | 0 Vizualizari

„Evenimentul zilei” a consultat experţi, oameni din sistem, dar şi tineri care au studiat afară şi a realizat un model de programă ce ar putea fi aplicat în unităţile de învăţământ.

Şcoala românească n-ar trebui să se mai ghideze după manualul devenit prea greoi pentru copii, profesorul ar trebui să se documenteze şi din alte resurse, iar computerul să joace un rol vital şi pentru elevi, şi pentru dascăli. Majoritatea specialiştilor consultaţi de EVZ în vederea realizării unui model de pro gramă au fost rezervaţi în ceea ce priveşte micşorarea numărului de materii, dar sunt de acord că elevii ar trebui să aibă 26-28 de ore pe săptămâ nă, în loc de 30, cum e acum. Asta pentru că, potrivit ultimelor statistici, două treimi din tre ca drele didactice şi elevi cred că orarul săptămânal e supraaglomerat, iar copiii sfârşesc prin a lucra până la nouă ore zilnic. Comunitatea decide o parte din orar În ceea ce priveşte numărul de materii, părerile sunt împărţite. Se vrea mai degrabă reorganizarea întregului curriculum şi refacerea con ţinuturilor manualelor. Având ca model ţările dezvoltate, specialiştii cred că cel puţin 30% dintre disciplinele ce trebuie studiate la şcoală trebuie decise de comunitatea locală, în funcţie de nevoile pieţei muncii. Reprezentanţii ministerului cer însă interdisciplinaritate. Asta ar însemna ca la gimnaziu, sub denumirea ştiinţe, un profesor să poată aduna elemente de fizică, chimie şi biologie, în timp ce noţiunile de matematică să se predea separat. Principalele schimbări pe care le propun experţii consultaţi vizează în special gimnaziul şi liceul. Gimnaziul trebuie axat pe cultură generală: 10-12 materii sunt potrivite pentru bagajul de cunoştinţe de care are nevoie un elev. Dar accentul trebuie să se pună pe competenţele de tehnologia informaţiei şi pe limbi străine. Astfel, un elev de clasa a V-a ar studia săptămânal: patru ore de limba română, patru ore de matematică, două de ştiinţe ale naturii, câte două pentru cele două limbi străine, şi câte una de istorie, geografie, desen şi muzică. În plus, elevii ar mai avea câte trei ore de e du ca ţie fizică şi de tehnologia in for ma ţiei şi una de consiliere. În funcţie de cerinţele de pe piaţa muncii, comunitatea poate ho tărî scăderea numărului de ore la o disciplină, în favoarea altora, mai căutate.   În clasele a VII-a şi a VIII-a, disciplina ştiinţe să se împartă în fizică, chimie şi biologie, dar programa să fie strâns corelată între a ceste materii. Totodată, numărul orelor de matematică şi română să crească cu una, eventual, două. La liceu, disciplinele vor fi schimbate în funcţie de profil, spun specialiştii. La profilul real se vor studia doar trei ore de română (nu patru), trei de limbi străine, iar orele de ştiinţe vor creşte cu una-două pentru fiecare disciplină (matematică, chimie, fizică).   Totodată, orele de istorie şi geografie vor scădea, respectându-se limita în ceea ce priveşte numărul săp tămânal de ore. La liceele cu profil uman, ar trebui să se pună accentul pe ştiinţele de profil.   Materii unite, dar separate Majoritatea specialiştilor cred în varianta corelării materiilor în domenii. „Ideea recent lansată, cu un număr limitat de discipline şi de ore nu e tocmai una fericită. În plus, nu trebuie să devină o idee fixă. La curriculum pentru clasele I-IV nu ar trebui să se umble deocamdată, dar la gimnaziu şi la liceu trebuie făcută o corelare a materiilor, şi pe orizontală, şi pe verticală. Materiile trebuie să aibă caracter interdisciplinar. Să se facă un orar special, în funcţie de nevoile unei comunităţi, IT-ul şi limbile străine să fie pe primul loc”, este de părere profesorul bucureştean Gheorghe Rădulescu, una dintre persoanele ca re a lucrat la ultima reformă a curriculumului, în 1997.   „Există dascăli cu dublă specializare, ceea ce este ideal, mai ales la ţară, unde un profesor poate acoperi mai multe discipline. Dascălii care au rămas fără catedră au făcut reconversie profesională, deci se poate face corelarea materiilor”, crede şi Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei. La Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei s-a realizat încă din vara lui 2009 un proiect de reformă a programei, care stă deocamdată în sertar, până când va fi aplicat. La Ministerul Educaţiei urmează să se deruleze mai multe proiecte cu fonduri europene pentru realizarea unui alt curriculum. Cu toate acestea, nimeni nu poate spune exact în cât timp elevii români vor învăţa după alte manuale şi alte programe.

"Există dascăli cu dublă specializare, mai ales la ţară, unde un profesor poate acoperi mai multe discipline. Mai sunt dascăli care au făcut reconversie profesională, deci se poate face corelarea materiilor." Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei
OPINII DE LA DISTANŢĂ Studenţii care au studiat peste hotare critică şcoala românească Întorşi în ţară, studenţii, masteranzii şi doctoranzii care au trecut pragul unei universităţi prestigioase de peste hotare pun la zid învăţământul românesc. Profesorii sunt prea rigizi şi slab pregătiţi, manualele - îmbâcsite, practica este la pământ. Cam aşa văd tinerii şcoliţi în afară sistemul public de învăţământ de acasă. Reforma începe cu profesorii „La noi, profesorii nu ţin pasul cu ultimele tendinţe şi întâmplări din domeniul lor. De exemplu, dacă ieri a avut loc un atentat cu bombă în Iran, profesorul care preda o disciplină legată de relaţii inter naţionale ar trebui să ştie şi să explice sau să discute cu studenţii acest incident. În acelaşi timp, în America, de exemplu, profesorii sunt foarte bine pregătiţi, au răspunsuri la orice întrebare”, spune Radu Oprea, fost masterand al Universităţii Pepperdine, SUA. „La noi, termini facultatea sau liceul şi nu ştii să faci o prezentare de proiect! Acestea sunt abilităţi esenţiale pe piaţa forţei de muncă”, mai spune fostul masterand. Radu a lucrat pentru primăria din Los Angeles, în sectorul educaţional, şi nici pentru şcoala de stat californiană nu are cuvinte de laudă. „Este slabă, mai ales din cauza corpului profesoral slab pregătit, deoarece cei mai buni merg la şcolile private. În sistemul public învaţă foarte mulţi imigranţi, iar potrivit statisticilor pe care le-am primit când lucram acolo, doar în jur de 45% ajung şi la o facultate, evident, tot de stat”, mai povesteşte Radu.   Paul Alexandru şi-a făcut studiile pentru masterat şi doctorat în Canada şi nu vede un succes al reformei în educaţie până când nu vor fi reorganizate şi celelalte domenii. „Dacă nu se va face ceva şi în celelalte domenii, reforma în educaţie este inutilă. Celelalte sectoare publice trebuie să vină cu cerere către sectorul educaţional şi astfel să se creeze o corelare cu piaţa muncii. În Canada exista un control al societăţii civile asupra programei şcolare, erau comisii şcolare care corelau nevoile pieţei cu planurile de învăţământ”, conchide Paul.
"Dacă nu se va face ceva şi în celelalte domenii, reforma în educaţie este inutilă. Celelalte sectoare publice trebuie să vină cu cerere către sectorul educaţional, să se creeze o corelare cu piaţa muncii." Paul Alexandru, fost masterand şi doctorand în Canada
Citiţi şi: Cum se vede învăţământul de la Oxford sau Harvard PROPUNERI „Predarea” ar trebui să se extindă în mediul virtual Reformarea curriculumului naţional nu înseamnă doar un anumit număr de discipline şi alte manuale. Este, de fapt, un proces foarte complex. Acesta presupune, între altele, ca la finalul fiecărui ciclu de învăţământ elevul să fi dobândit anumite competenţe (comunicarea în limba maternă, comunicarea în limbi străine, competenţe în matematică, tehnologie şi ştiinţe, în utilizarea noilor tehnologii informaţionale, competenţe pentru a învăţa să înveţi, de relaţionare interpersonală, spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, sensibilitate culturală). Preşedintele asociaţiei Edu Cer, Ştefan Vlaston, are propria viziune asupra reformării educaţiei, care cuprinde mai multe puncte:
  • 25-30% dintre discipline trebuie hotărâte de comunitatea locală, adică profesori, părinţi şi reprezentanţi ai administraţiei locale;
  • structurarea materiei să fie pe niveluri de dificultate, pentru a putea fi înţeleasă de toţi elevii;
  • curriculumul, fiind realizat de profesori din mediul universitar, este foarte ştiinţific. În curriculumul altor ţări sunt incluse obiecte care îi pregătesc pe copii pentru viaţă: codul bunelor maniere, viaţa de cuplu, obezitatea, sexualitate, gestiunea propriei cariere, orientare şcolară şi profesională - domenii care ar trebui incluse şi în programa noastră;
  • digitalizarea programei: pe site-ul Ministerului Educaţiei să se găsească informaţii care să-i ajute în documentare atât pe profesori, cât şi pe elevi;
  • evaluarea diferenţiată, cu teste similare, nu identice, pentru fiecare elev în parte. Corectarea să se poată face informatic.

Pagina 1 din 2


Tag-uri:

Alte articole din categoria: Social

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate