TTIP sau TAFTA trebuia să pună bazele celei mai mari zone de liber-schimb din lume, cu peste 800 de milioane de consumatori. Germania, inițial țara europeană cea mai entuziastă față de acest acord, anunță decesul negocierilor.
O declarație făcută de vicecancelarul german Sigmar Gabriel, care deține și portofoliul de ministru al Economiei în guvernul Merkel, pune cruce Tratatului de Liber Schimb SUA – UE. „Negocierile cu Statele Unite au eșuat de facto, deoarece noi, europenii, bineînțeles că nu trebuie să cedăm pretențiilor lor”, a afirmat Gabriel în cadrul unui interviu acordat duminică televiziunii publice ZDF. „Nimic nu se mișcă”, a adăugat el, dezvăluind că până acum nici un capitol nu a fost încheiat: „Potrivit estimărilor mele, negocierile cu Statele Unite au eșuat de facto, deși nimeni nu vrea să recunoască. Aceasta deoarece, după 14 runde de negocieri pe 27 de capitole, nu a avut loc nici măcar o declarație comună... Nu trebuie să permitem să ne supunem propunerilor americane. În Europa avem propriul nostru mod de a trăi împreună.”
Domeniile-cheie
Numit TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership) sau TAFTA (Transatlantic Free Trade Area), acordul dintre SUA și UE trebuia să creeze cea mai mare zonă de liber-schimb din lume. Din iulie 2013, părțile stau la masa negocierilor pentru a progresa în stabilirea clauzelor acestui tratat care ar afecta 820 de milioane de consumatori. Obiectivul propus: reducerea la minimum a taxelor vamale pentru a facilita importurile, exporturile și investițiile între cele două părți. Un alt scop era și armonizarea reglementărilor între Europa și Statele Unite în nouă sectoare: automobile, cosmetice, textile, produse farmaceutice, aparatură medicală, pesticide, tehnologia informațiilor și comunicațiilor, produse chimice și inginerie.
Ne puteți urmări și pe Google News
După 14 runde de negocieri, așa cum recunoștea și vicecancelarul german, nu s-a înregistrat niciun progres. Mai mult, apropierea alegerilor în mai multe țări, pe ambele maluri ale Atlanticului, a împotmolit discuțiile în punctele sensibile. Cum ar fi, de pildă, instituirea ISDS, un tribunal care ar trebui să arbitreze orice conflict între unul din state și o multinațională care s-ar simți lezată de vreo lege. Sau deschiderea piețelor publice americane, astăzi zăvorâte de „Buy American Act”, o lege din 1933, care obligă administrața de la Washington să achiziționeze produse americane, dacă acestea există, în locul celor străine. La fel de aprinse sunt și dezbaterile privind sectorul agricol și organismele modificate genetic (OMG) pe care americanii vor să le exporte în Europa, provocând protestul fermierilor și al ONG-urilor de pe Bătrânul Continent.
Moment prost
Mai mult, după „Brexit” actualul context economic european nu este deloc favorabil unui astfel de acord de liber-schimb, cu economiile naționale care nu-și regăsesc cadența după criza din 2008, iar datoriile suverane amenință în continuare să explodeze în state precum Italia, Grecia, Spania etc.
Franța își exprimase demult condoleanțele
Până acum, Germania a fost țara europeană cea mai dornică să finalizeze TTIP înainte de sfârșitul mandatului lui Obama, pentru a nu avea surprize cu viitorul candidat. La sfârșitul lui iulie, Angela Merkel declara: „Acest acord este corect și important și în interesul absolut al Europei”. Însă contestatea acestui document este tot mai mare în Germania, inclusiv în sânul coaliției de guvernare dintre creștindemocrații lui Merkel și socialdemocrații lui Gabriel. Dar și în alte țări europene. Tonul vicecancelarului este aproape identic cu cel al premierului francez Manuel Valls de la sfârșitul lunii iunie: „Vă spun cu toată sinceritatea, nu poate exista un tratat trans atlantic. Acest acord nu merge în direcția bună (...) Niciun acord de liber-schimb nu poate fi încheiat dacă nu respectă interesele Uniunii. Europa trebuie să fie fermă. Franța va veghea.” Aceeași opinie este împărtășită și de președintele Hollande: „În acest stadiu al negocierilor, Franța spune nu tratatului atlantic de liber-schimb. Nu acceptăm liberul-schimb fără reguli. Nu vom accepta niciodată punerea în discuție a principiilor esențiale ale agriculturii noastre, culturii noastre, ale reciprocității accesului la piețele publice”, tuna Hollande în mai, acest an.
Recomandările noastre
