Școala românească de transplant pulmonar câștigă bătălia cu sabotorii

Școala românească de transplant pulmonar câștigă bătălia cu sabotorii

Dr. Narcis Copcă, managerul de la „Sfânta Maria”, a dezvăluit, în exclusivitate pentru EVZ, ce planuri se află deja în derulare în unitatea sanitară, dar și ce costuri implică toate aceste acțiuni.

Diploma de onoare acordată vineri de oficialități cadrelor medicale de la Spitalul Sfânta Maria din București, pentru susținerea activității de transplant hepatic și inițierea programului de transplant pulmonar în România, nu reprezintă, la prima vedere, mare lucru.

Un cartonaș colorat discret, numai bun de atârnat pe un perete din biroul managerului. Și, totuși, cartonașul cu pricina legitimează, de fapt, dincolo de ambiția unor medici-pionieri, o investiție viitoare de-a dreptul amețitoare: construirea, în spatele Spitalului Sfânta Maria, unei clădiri (în scopuri medicale) pe o suprafață de mai bine de 8.000 de metri pătrați.

 

Ne puteți urmări și pe Google News

Despre diletantism politic și interese obscure

„Am semnat deja protocolul cu Primăria Sectorului 1 și cu Primăria Capitalei. Va fi construită și dotată de Primăria Sectorului 1, iar în zilele următoare vor începe lucrările pentru studiul de fezabilitate”, a anunțat, mândru, Narcis Copcă. Scurt și la obiect.

Războiul de uzură cu Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, de la începutul activității de transplant pulmonar, când tehnocratul susținea că România nu este încă pregătită pentru asemenea operațiuni medicale, militând obsesiv pentru transplantarea românilor în clinicile din Occident, a tăiat apetitul pentru dialog al doctorului Narcis Copcă.

Și asta în ciuda faptului că, de atunci, la „Sfânta Maria” au fost deja transplantați cu succes doi pacienți care aveau nevoie de plămâni noi. „M-am săturat de scandaluri. Să vorbească faptele!”, clamează Narcis Copcă.

Sunt, totuși, informații de interes public. E vorba de banii noștri, ai tuturor. Managerul de la „Sfânta Maria” se lasă greu: „Ați văzut unde s-a ajuns din cauza diletantismului politic coroborat cu interesele personale ale unora, mascate în spatele unor așa-zise gesturi umanitare. Mulți medicii români buni și foarte buni au luat calea Occidentului. Și asta pe bună dreptate. Ei plătesc mai bine, recompensează cu adevărat performanța. N-am vrut decât să dovedim că și noi, aici, suntem în stare să facem lucruri bune. Ne-am ridicat deasupra tuturor suspiciunilor. Ce-am reușit este și grație acestui sistem medical românesc, atât de blamat, de hulit, de desconsiderat…”.

Trei etaje de parcare subterană

Revenind la planurile actuale, Narcis Copcă a explicat: „De ce vrem să ridicăm o clădire nouă? Am plecat de la premisa că „Sfânta Maria”, prin activitatea medicală desfășurată, și-a depășit cu mult posibilitățile legate de spațiu și utilități. În prezent, avem 300 de paturi, cărora le este alocat un spațiu de 20 de metri pătrați de fiecare. Infim!

În Occident, spitalele se construiesc tocmai în funcție de acest spațiu vital. Sunt alocați 100 de metri pătrați pentru fiecare pat - suprafață locuibilă. Vă dați seama de diferență?”. Lecția de management medical continuă:

„Prin ridicarea acestei clădiri despre care vorbim, am crește spațiul locuibil la 50 de metri pătrați. Să sperăm! Vor mai fi acolo laboratoare, în special de imagistică, pentru cercetare, dar și spații anexe, circuite funcționale pentru medici și pacienți. Planul include o parcare subterană pe trei niveluri. Să vedem, după studiul de fezabilitate, dacă este posibil. Dacă nu, este posibil să ne mutăm cu totul într-un loc nou”.

 

Calcule și iar calcule

 

Cât costă noul proiect de la spitalul Sfânta Maria? Managerul Narcis Copcă nu se hazardează în estimări financiare, dar dă, în schimb, referințe precise: „Vă spun care sunt costurile în Italia, în Franța, în Germania, acolo unde se ridică astfel de centre medicale. Deci, pentru un spațiu construit de 50.000 de metri pătrați - atenție!, nu 8.000-9.000 de metri pătrați ca în cazul nostru - este nevoie de 150.000.000 de euro! Și asta fără dotarea cu aparatură. În jurul acestor sume se învârt calculele”.

Cifrele uriașe sunt, apoi, „șlefuite” ușor: „Bine, dacă ne raportăm la realitatea din România, probabil că lucrările vor fi un pic mai ieftine. Nu știu, vom vedea”, încheie Narcis Copcă.

 

Vești despre primii pacienți transplantați

La Spitalul Sfânta Maria din București, acolo unde a fost acreditat primul centru de transplant pulmonar din România, s-au efectuat două astfel de operațiuni. Managerul Narcis Copcă ne-a oferit câteva amănunte legate de starea de sănătatea a pacienților:

„Primul este deja acasă, l-am externat, îl găsiți la Iași, în fața blocului. Pe al doilea îl pregătim de externare. Va merge la Spitalul Colentina, pentru reabilitare, apoi se va duce și el acasă. Probabil în două- trei săptămâni. Amândoi se simt foarte bine”.

 

Atacuri cibernetice asupra Agenției de Transplant

Directorul Agenției Naționale de Transplant (ANT), Radu Deac, a semnalat zilele trecute, în cadrul unei conferițe de presă, că zilnic se înregistrează zeci de atacuri cibernetice asupra Registrului Național de Transplant, însă, echipa de IT care se ocupă de monitorizare face față situației și contracarează toate aceste atacuri.

Deac a fost completat de președintele Fundației pentru Transplant, Victor Zota, care a amintit că în urmă cu doi ani au avut loc nu mai putin de 1.400 de atacuri într-o singură zi.

„Acum câtva timp au reuşit să ni-l blocheze pentru câteva ore, vreo şase ore a fost blocat. Avem o echipă de IT-işti excepţională, care a reuşit să rezolve situaţia. Nu s-a reuşit să se intre vreodată în registrul nostru şi nu cred că se va reuşi vreodată”, a declarat Victor Zota. (Georgiana Ioniță)

 

Se caută șef la ANT

Guvernul a aprobat Memorandumul privind organizarea concursului pentru ocuparea postului vacant de director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), ocupat în prezent de Radu Deac.

În același timp, Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, susține că există un plan de restructurare a ANT, iar o echipă de specialişti lucrează la o nouă formă a Legii transplantului.

„Le-am cerut în primul rând transparentizarea procedurilor. Îmi doresc ca lucrurile să meargă mult mai bine şi să facem o lege cu criterii clare astfel încât pacientul să beneficieze de cele mai bune condiţii când este vorba de transplant”, a declarat Sorina Pintea. Afirmațiile acestea vin după ce, în primăvară, ministrul Sănătății punea sub semnul întrebării soarta ANT, despre care spunea că nu mai funcționează în condiții optime. (Georgiana Ioniță)