TRAIAN BĂSESCU: România vrea să facă parte dintr-un format de negocieri pe tema UCRAINEI

TRAIAN BĂSESCU: România vrea să facă parte dintr-un format de negocieri pe tema UCRAINEI

Președintele Traian Băsescu a plecat în această dimineață la Bruxelles, unde va participa la Consiliul European informal, pe tema situației din Ucraina. Șeful statului a făcut declarații pe aeroport, înainte de plecare, și a spus că România dorește să facă parte din echipa de negociere, dacă va exista un astfel de format, pentru soluționarea tensiunilor dintre Ucraina și Rusia.

Printre argumentele prezentate de Traian Băsescu, în privința participării României la o eventuală echipă de negociere europeană pe tema Ucraina-Rusia, se numără faptul că în țara vecină trăiește o minoritate  de 400.000 de vorbitori de limba română, pe locul doi după minoritatea rusă; avem 640 de km de frontieră cu Ucraina, iar România nu este dependentă de importurile de gaze din Rusia, deci poate fi un participant asupra căruia să nu se ridice semne de întrebare la negociere. De asemenea, România este cel mai apropiat stat membru al UE de Crimeea şi se află la 100 de kilometri de un alt conflict îngheţat, cel din Transnistria. Interesul României de a fi parte la negociere ţine de problema existenţei conflictelor îngheţate în zonă, a precizat șeful statului. Traian Băsescu a vorbit despre punctul de vedere pe care îl va susține România la această reuniune informală a șefilor de stat și de guvern din țările UE. El a amintit că dincolo de carta ONU, de legislație internațională, primele două state cu obligații în a negocia cu Rusia sunt SUA și Marea Britanie, ca urmare a Angajamentului de la Budapesta, din 1994, când s-a produs dezarmarea nucleară a Ucrainei.

O altă premisă de la care se pleacă în aceste discuții este existența acordului bilateral Ucraina - Federația Rusă privind staționarea unor structuri militare, pe teritoriul Ucraniei, până în 2047, stabilită prin Acordul de la Kiev din 1997, care se referea la prezența numerică și în unități de luptă a Rusiei pe teritoriul Crimeii. Rusia poate avea circa 25.000 de militari, peste 500 de nave militare în portul de la Sevastoopol, 100 de guri de tun cu calibrul de 100 mm și mai mult și 20 de avioane de luptă. Acordul acesta a fost revizuit în 2010 și s-a stabilit un nou termen de staționare până în 2047, a precizat președintele român.

Există o problemă care trebuie negociată, consideră Băsescu, și anume faptul că fostul președintele ucrainean Viktor Iușcenko a emis în timpul mandatului său două decrete, pe care Rusia nu le recunoaște, și care prevedeau un control al Ucrainei asupra mișcărilor de trupe ruse pe teritoriul său. La acest capitol se iau în considerare și acordurile de dezarmare din Europa, care sunt parte a deciziilor bilaterale privind staționarea trupelor convenționale ale Rusiei pe teritoriul Crimeii.

Ne puteți urmări și pe Google News

A treia premisă importantă, evocată de președinte, este că Parlamentul Ucrainei este legitim, iar deciziile sale privind numirea unui nou guvern sunt legitime. „Partenerul nostru” este noul guvern al Ucrainei.

Cele două state care au obligația să negocieze cu Federația Rusă sunt Marea Britanie și SUA și ele trebuie să constate nivelul la care Rusia a depășit înțelegerile bilaterale cu Ucraina și să găsească soluții pentru ca încălcările acordurilor să nu se mai producă.

„România consideră că ceea ce a făcut Federația Rusă prin încălcarea acordurilor esre o agresiune la adresa Ucrainei. Vom susține că SUA și Marea Britanie trebuie să-și îndeplienască obligațiile de garant al acordurilor”, a explicat Băsescu.

De asemenea, România ca susține că Ucraina, dacă dorește, poate să semneze Acordul de asociere și de liber schimb cu UE. În finalul declarației de presă, șeful statului a precizat că prima oră și jumătate a Consiliului European este rezervată întâlnirii cu premierul ucrainean Arseni Iațeniuk, care va informa despre situația actuală din Ucraina și felul în care Ucraina vede rezolvarea acestor tensiuni cu Rusia din Crimeea.

După-amiază, Băsescu va merge la Dublin, unde va asista la Congresul Partidului Popular European, în calitate de invitat. „Nu am un rol, este doar un semnal politic că sunt un președinte care provine dintr-un partid membri al PPE”, a conchis Băsescu.