Editura Evenimentul si Capital

Tragedia greacă ameninţă cu un bis în România

de8be3ad00525a68ef0edba33545627e
Autor: | | 0 Comentarii | 0 Vizualizari

O ignoranţă financiară istorică, câteva cifre nefericite şi bomba deja amorsată a tensiunii sociale fac reţeta ultimului faliment statal din Europa.

Cu un deficit bugetar imens şi un guvern socialist obligat să se comporte precum unul ultra-liberal, Grecia este pusa faţă în faţă cu cea mai teribilă criză din ultimele două decenii. Cum au ajuns grecii aici este o întrebare care poate da frisoane României. Tragedia poate fi jucată, în curând, şi la Bucureşti. Cifrele sunt importante şi seci. Grecia are un deficit bugetar de aproape 13%, o rată a şomajului urcând cu paşi mari spre 20% şi un plan cât o speranţă firavă. Cele 1000 de zile de patimi, scria săptămâna aceasta presa occidentală, referindu-se la planul guvernului de la Atena de a aduce actualul deficit sub pragul de 3%, până în 2012. Pentru greci, asta înseamnă mai puţini bani în sistemul de asigurări sociale, mai puţini bani pentru sectorul public, tăierea subvenţiilor şi a investiţiilor în infrastructură. Criza globală care afectează de aproape doi ani de zile economiile mondiale are puţin de-a face cu situaţia dezastruoasă a Greciei. Aici, recesiunea a muşcat mai blând, cifrele oficiale avansând o ipoteză paradoxală: Atena a pierdut doar un procent din produsul intern brut în 2009, în condiţiile în care Germania a cedat cinci procente, iar Romania a fost la minus opt, raportat la performanţa din 2008. Întăriţi-vă statul! Ceva ar trebui să ne dea de gândit, pentru că similitudinile sunt uluitoare. Ignoranţa financiară istorică a Greciei este agentul principal al tensiunii sociale şi politice prezente. Ea are câteva ramificaţii consistente. Unu – Grecia a cheltuit sume imense de la buget pentru a satisface o serie întreagă de revendicări sociale. Doi – economia subterană e aici atât de mare încât nivelul de colectare a taxelor este minim. Lecţia e una pe care Bucureştiul trebuie să o citească de două ori: un stat slab şi lipsit de disciplină fiscală nu poate sfârşi decât în faliment. Un stat care nu e atent cu bugetul său, un stat care trăieşte permanent în mize electorale nu ajunge decat să închidă la nesfârşit cercul propriei ineficienţe. În Grecia, povestea durează de ani de zile. De data aceasta, ţapii ispăşitori ai tragediilor de altădată nu mai există. Nici zeii care să coboare din neant pentru a închide fractura. TRACTOARELE ÎN DOLIU Protestul care a închis ermetic o ţară 22 ianuarie 2010. Promahonas. Punctul de trecere a frontierei între Bulgaria şi Grecia. Noaptea s-a depus deja, în fâşii subţiri, peste întinderile graniţei. Liniştea e electrică, vânturată în rotocoale de o briză rece care bate cu unduiri în prelatele zecilor, sutelor de camioane blocate aici. Puţine autoturisme, traversând răzleţ pe lângă şirul mecanic care ameninţă orizonturile. Coloana de tiruri se desfăşoară taciturn cu cinci kilometri înainte de punctul unde se efectuează controlul de frontieră. Foto: Codrin Prisecaru 2010 e mai special însă. Niciodată greva oamenilor şi a tractoarelor nu a durat atât de mult. Niciodată, guvernul n-a refuzat să vină în întâmpinarea revendicarilor. Au trecut opt zile peste Promahonas şi niciun guvernant grec n-a venit să vorbească cu fermierii. În spatele acestora din urmă stau sindicatele, şi mai în spate stă principalul partid de opoziţie, Noua Democraţie. Socialiştii de la putere refuză să finanţeze pretenţiile fermierilor. Asta ar însemna o nouă gaură în buget. Nimeni nu este dispus să plătească însă, cu adevărat, preţul politic al operaţiei necesare. În Grecia, de ani de zile, toate problemele sunt cosmetizate. SCUFUNDAT ÎN DATORII Statul elen vrea să scoată din piatră seacă 10 miliarde de euro Confruntat cu o datorie externă de peste 300 de miliarde de euro şi un deficit bugetar de 12,7%  din produsul intern brut, guvernul de la Atena nu are resurse pentru pretenţiile financiare ale diferitelor grupuri sociale sau profesionale. Cu atât mai mult cu cât a promis, la începutul acestui an, că va dezvolta un plan de reducere a cheltuielilor şi va găsi modalităţi de aducere a circa zece miliarde de euro la buget. Strategia ar urma să fie pusă în aplicare pe durata următorilor trei ani. Deocamdată, următorul pas vizează obţinerea unui nou împrumut, de trei miliarde de euro, în schimbul emiterii de obligaţiuni. “Robinetul” european este însă închis. Oficialii din Uniunea Europeană nici nu-şi pun problema să ajute Grecia să iasă din impas, după ce au acuzat fostul guvern elen că ar fi falsificat datele privind performanţele economice ale ţării. Ba mai mult, luna viitoare Comisia Europeană va face unele recomandări şi, în cazul în care acestea nu vor fi respectate până la mijlocul anului, politica fiscală a Greciei ar putea fi sancţionată. Instabilitatea economică îi pune pe fugă şi pe investitorii străini, care au vândut masiv la începutul anului din acţiunile pe care le aveau la băncile elene. (Teodora Trandafir) AMENINŢAREA Pildele disoluţiei: poliţia oferă gustări reci camionagiilor La puţin timp după intrarea reporterilor EVZ în Grecia, fermierii decid să ofere un gest de bunăvoinţă, permiţând trecerea camioanelor. Nu e prima oară când fac asta. Pe parcursul săptămânii, câteva ore pe zi, s-a permis fluxul tirurilor. Situaţia se schimbă însă de la o oră la alta. Nimeni nu ştie, cu precizie, ce se va întâmpla. Peisajul e ciudat, într-o vamă inundată de tractoare. Spre orizontul Salonicului, artera camioanelor pulsează nervos. După zeci de ore, se mişcă, în sfârşit, ceva. Un foc de tabară dansează flamboaiant în întuneric. În jurul lui, câţiva fermieri şi tăcerea. La nici 30 de metri distanţă, tirurile se scurg spre Bulgaria. Poliţia e departe, în spate, într-o Grecie în care orice intervenţie a forţelor de ordine s-ar putea solda cu o explozie socială de proporţii. Amintirea revoltei studenţilor e încă fierbinte. Acum, poliţia şi-a schimbat tactica: le-a oferit gustări reci camionagiilor. Printre ei, mulţi români. Sunt aici zeci de tiruri. Informaţiile oficiale vorbesc de 20. Dan Grosu, unul dintre cei care strunesc monştrii metalici, ne spune că sunt peste o sută. E blocat aici de aproape două zile şi nu ştie decât că nimeni nu şi-a asumat oficial situaţia. Dan e nervos: “Greva asta e ilegală. Eu am marfă perisabilă, cine mă despăgubeşte acum? N-a venit nimeni să ne spună nimic. Doar poliţia ne-a interzis să intrăm în vamă şi ne-a oferit sandwich-uri”. Ce urmează? Feţele dezastrului sunt multiple aici. Grecia suferă sub toate formele, antrenând alături de ea, într-un vortex, o lume întreagă. La mii de kilometri distanţă, Bruxelles-ul e profund îngrijorat de situaţia economică şi de capacitatea Atenei de a o gestiona. Moneda euro e trasă în jos de dezechilibrele bugetare imense ale Greciei. Ceva mai aproape, la cate sute de kilometri, Bucureştiul este avertizat de finanţele internaţionale că riscă să se afunde în aceleaşi nisipuri mişcătoare care înghit acum Elada. Şi mai aproape, la metri distanţă, agenţii globalizării au chip şi voce: cărăuşii instalaţi pe scaunele camioanelor şi-au pierdut zeci de ore stând pe loc, din cauza unui protest pe care nu îl înţeleg. Adevărul e că această grevă e cu bătaie mult prea lungă. Tractoarele-barieră de aici sunt doar o butaforie. Scena abia se pregăteşte. Tragedia greacă şi-a scris doar prologul.

Loading...
Pagina 1 din 2


Tag-uri:

Alte articole din categoria: Arhiva

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

FACEBOOK

Articole salvate