Mersul finilor în vizită la nași, cu colaci pască și ouă, sau stropitul fetelor sunt tradiții care încă se mai păstrează în multe zone ale țării în a doua zi de Paște, când începe Săptămâna Luminată.

Obiceiul stropitului se practică în Transilvania în a doua zi de Paşte, iar în Şcheii Braşovului este păstrat de sute de ani şi transmis mai departe de unul dintre cele şapte grupuri de juni, junii tineri. A doua zi de Paşte, junii tineri, îmbrăcaţi în costume tradiţionale, se adună la Biserica "Sf. Nicolae" din Şcheii Braşovului, de unde pleacă spre casele fetelor nemăritate. Ei poartă pălării negre din catifea împodobite cu panglici tricolore, cămaşă albă cu creţuri până la genunchi, flanel cu mâneci acoperit cu un laibăr de culoare vânăt închis şi cizme.

În fruntea alaiului merg lăutarii, iar junii încing hore, spun strigături şi cântă tot drumul până la casele fetelor. Când ajung la tinerele nemăritate, le stropesc cu parfum. Aici sunt serviţi cu ouă roşii, vin, iar fetele le prind câte o floare la butonieră. Ritualul stropitului se termină seara târziu, după ce junii tinerii au trecut pe la toate casele fetelor nemăritate. Pe vremuri, fetele erau udate cu găleţi pline cu apă. În timp, s-a renunţat la această practică în favoarea parfumului.

Un alt obicei în a doua zi de Paşte este "Plugarul", care se sărbătoreşte în satul Vad din comuna braşoveană Şercaia, dar şi în alte sate din zona etnografică a Ţării Făgăraşului, fiind una dintre cele mai vechi sărbători cu caracter agrar.

"Plugarul" este o serbare folclorică specifică, la care participă toată suflarea satului, rolul principal revenindu-i tânărului care a ieşit primul la arat. Ceremonialul începe cu alegerea plugarului, apoi fetele împletesc legături din grâu verde, cu care va fi împodobit plugarul.

Serbarea începe cu căutatul plugarului, care se ascunde în gospodăria sa, iar când este găsit este împodobit cu legăturile de grâu împletite de fete, urcat pe o grapă de lemn şi purtat de feciori până la râul din sat. Aici este scufundat cu tot cu grapă de patru ori în râu. Plugarul îi stropeşte şi el cu apă pe cei adunaţi pe malul râului. După acest ceremonial, alaiul de feciori se întorc în sat şi petrec până seara târziu.

 

În comuna Şuşag, judeţul Alba, există un obicei despre care localnicii spun că este unic în România. Este vorba despre „statul la vase”, tradiţie ce se păstrează încă pe Valea Sebeşului. În cea de-a doua zi de Paşte, tinerii căsătoriţi în ultimul an trebuie să se îmbrace în haine populare de nuntă şi să stea la masă în curtea bisericii din localitate, aşteptând ca rudele şi prietenii să le aducă diverse cadouri utile pentru gospodărie.

 

Și în Alba se păstrează tradiţia „stropitului” sau „udatului”. Lunea, în cea de-a doua zi a sărbătorii Pascale, băieţii tineri formează mai multe grupuri şi merg să stropească fetele cu parfum. În unele sate băieţii trebuie să întrebe părinţii fetelor dacă primesc cu udatul, spunând: „Am fost într-o pădure verde, am văzut o viorea albastră, care stătea să se ofilească. Îmi daţi voie să o stropesc?”. Dacă în vechime fetele erau stropite cu apă, din secolul al XIX-lea tinerii folosesc sticluţe cu parfum. În schimb, băieţii primesc cozonac, prăjituri, ouă roşii şi vin.

 

 „Craii de la Mocod” este o tradiţie ce dăinuie de mai bine de trei secole în satul Mocod, comuna Nimigea (Bistriţa-Năsăud). În a doua zi de Paşte, sunt aleşi cei mai harnici doi tineri din localitate, care sunt numiţi „crai” şi care au dreptul să îi pedepsească pe alţi doi feciori leneşi. Cei dintâi duc câte un prun tânăr fetelor din sat, care îl ornează cu panglici colorate, beteală, flori şi păpuşi. Craii trebuie apoi să-şi „spele” păcate şi să plătească pentru a fi scoşi din apa Someşului.