Curtea de Apel București judecă astăzi procesul torționarului Tudor Stănică, ofițerul de miliție găsit vinovat de moartea disidentului Gheorghe Ursu. La acest termen este așteptat un raport al institutului de medicină legală care să spună dacă torționarul poate sau nu să fie tratat în spitalele penitenciar.

De ani de zile, Stănică vine cu documente medicale și susține că are cancer în fază terminală. Astfel, el face ”închisoare de acasă”. Anual, judecătorii amână efectuarea pedepsei definitive. Fostul şef al Direcţiei de Cercetare Penală a Miliţiei, colonelul (r) Tudor Stanică (76 de ani) - condamnat la zece ani de închisoare pentru implicare în uciderea disidentului Gheorghe Ursu a prezentat diverse documente medicale pentru a scăpa de închisoare. Deşi a fost condamnat definitiv executare, pe 10 octombrie 2003, fostul miliţian a stat după gratii aproximativ un an de zile. Tudor Stanică susţine că este grav bolnav, iar magistraţii i-au întrerupt executarea pedepsei de aproape zece ori. Comisii peste comisii Anual, cazul său medical este discutat la Curtea de Apel Bucureşti. La ultimul termen, judecătorii au fost sesizaţi de mai multe nereguli din dosarul lui Tudor Stănică. Procurorul de şedinţă a comparat fişele medicale din 2009 cu cele făcute în 2012 şi a constatat că Tudor Stănică s-a tratat de cele şase boli din 2009, dar că suferă de alte opt afecţiuni noi. „Nu par să aibe o evoluţie. Nu se regăsesc în celelate expertize medico-legale făcute până acum. Tudor Stănică s-a vindecat complet de cancer, este vorba de diagnosticul de neoplasm”, a arătat procurorul în sala de judecată. Reprezentantul Ministerului Public a declarat că nu contestă expertiza medico-legală, doar că a cerut ca toate actele să fie supuse unui aviz al Comisia de Analiză din cadrul INML. Verificări suplimentare Curtea de Apel Bucureştia decis ca până la următorul termen, 29 ianuarie 2013, Comisia de Avizare din INML să treacă în revistă toate actele emise în acet caz. „Să ne comunice, dacă este posibil, dacă neoplasmul mai este în tratament. De asemenea, dacă Tudor Stănică este vindecat şi suportă regimul de detenţie”, au cerut magistraţii. Avocatul acestuia s-a împotrivit, şi a arătat că tratamentul cu citostatice făcut de Tudor Stănică ar avea efecte secundare, de aici şi apariţia unor noi afecţiuni. S-a îngrăşat În expertiza din 2009, se arăta că bolile de care suferă fostul miliţian sunt dintre cele mai grave, acesta suferind de cancer de ani buni. Curios este însă faptul că, potrivit actelor medicale de la dosar, la data de 11 octombrie 2007, Stanica avea 176 centimetri si 87 de kilograme, iar un an mai târziu, avea 92 de kilograme. În 2007, el suferea de „tumoare vezicală Pt1G2 şi tumoare uretră prostatică Pt1G2, operate endoscopic, polichimiotratate, bifiditate pieloureterală stânga, determinări secundare hepatice”. Era acelaşi diagnostic pus în 2004, când i-a fost întreruptă prima oară pedeapsa din motive medicale. În 2007, când a fost internat în spital pentru câteva zile, pe biletul de externare s fostul miliţian scria că suferă de neoplasm vezical operat endoscopic (în 2004), a fost tratat citostatic, că are metastaze hepatice şi posibil pulmonare, chist renal, suderă de tulburare nevrotică depresivă, este subponderal, stare generală alterată şi tegumente palide. „Nu poate numara corect, invers” În urma unei expertize cerute de judecători, în 2005, pentru a stabili daca cel condamnat poate sta în inchisoare, un medic de la Institutul Naţional de Medicină Legală, arată următoarele despre Tudor Stănică: „nu poate numara corect, invers, de la 100, din 7 în 7, nu-şi recunoaşte greşelile de calcul”, „cuvantul lume îl spune invers, emul”, „denumeste unele obiecte prin funcţia lor (ex. breloc-de ţinut cheile; ceas-mecanism)”, „idei şi gesturi suicidare. Afirmă că nu s-a sinucis pentru a proteja familia”, arata în insemnarile sale, doctorul Gabriela Costea, medic primar psihiatric. A ucis și în Danemarca Potrivit procurorilor, în noiembrie 1985, Tudor Stănica şi Mihail Creanga au cerut şi determinat doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Radu Gheorghe, „să exercite acte de violenţă” împotriva inginerului Gheorghe Ursu, disident comunist. Ofiţerul Mihai Creangă şi deţinutul Marian Clită au fost condamnaţi, şi-au executat pedeapsa şi au fost eliberaţi. Marian Clită a recidivat şi a ucis o stewardesă.