De zece ani, colonelul de Miliție Tudor Stănică, pedepsit cu 10 ani de închisoare și găsit vinovat de moartea disidentului Gheorghe Ursu, fuge de executarea pedepsei. An de an vine cu documente medicale, potrivit cărora suferă de boli care nu pot fi tratate în penitenciar. Dacă la început milițianul Stănică era bolnav de cancer, fiind în metastază, acum ar avea probleme la cap și tendințe suicidare

An de an, cazul medical al colonelului de Miliție Tudor Stănică (76 de ani foto) este discutat la Curtea de Apel București. La ultimul termen, din decembrie 2014, actele aduse de avocatul ofițerului l-au convins chiar și pe procuror. El a cerut admiterea cererii de prelungire a întreruperii executării pedepsei închisorii de 10 ani, pe o durată de un an, ceea ce judecătorii au și făcut. Instanța a decis întreruperea executării pedepsei pe o durată de 1 an cu începere de la 9 februarie 2015.

Deși decizia putea fi contestată, reprezentanții Ministerului Public nu au făcut acest lucru. Stănică a fost șef al Direcției Cercetări Penale și a coordonat anchete celebre în perioada comunistă și în anii ,90.

În motivarea cererii, Stănică a cerut întreruperea executării pedepsei pe motive medicale, arătând că suferă de multiple afecțiuni care necesită un tratament continuu și internări repetate în instituții medicale de specialitate.

La rândul lui, judecătorul a stabilit că „patologia pe care o prezintă condamnatul Tudor Stănică este gravă, cu evoluție imprevizibilă, în special cea din sfera cardiovasculară, fiind susceptibilă oricând de un deznodământ funest, ce poate surveni mai ales dacă nu sunt respectate recoman dările medicale, atât cele medicamentos-terapeutice, cât și cele vizând regimul socio-igieno-dietetic, cu atât mai mult cu cât bolile de care suferă se augmentează morbid la un organism vârstnic”.

Este „dependent social”

În plus, ar exista în cazul său și un risc de sinucidere dacă ar fi încarcerat, fostul torționar fiind dependent social. „Expertiza arată că patologia psihoorganică, nevindecabilă, cu pronostic rezervat datorită riscului suicidar ce nu poate fi controlat terapeutic, în colaborare cu afecțiunile somatice, a determinat, nu numai dependență socială, dar și necesitatea administrării unui tratament de specialitate complex, permanent și internări perio dice în unități medicale de profil ce aparțin rețelei sanitare a Ministerului Sănătății. Terapie dificil de realizat în contextul deficitului psihic sever, având în vedere că mediul penitenciar este de trimental, favorizând agravarea prognosticului și așa rezervat, considerând că Tudor Stănică se află în imposibilitatea executării pedepsei în regim privativ de libertate de o perioadă de cel puțin un an”, se mai arată în motivarea judecătorului.

Condamnat în 2003, a stat un an după gratii

Tudor Stănică a fost condamnat, pe 14 iulie 2003, la 10 ani de închisoare. Pe 16 decembrie 2004, Curtea de Apel București a decis întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 6 luni, întreruperea pedepsei fiind, ulterior, acordată succesiv condamnatului, până în 2015.

Ce a descoperit procurorul

Anul trecut, un alt procuror de ședință a comparat fișele medicale din 2009 cu cele făcute în 2012 și a constatat că Tudor Stănică s-a tratat de cele șase boli din 2009, dar că suferă de alte opt afecțiuni noi. „Nu par să aibă o evoluție. Nu se regăsesc în celelate expertize medico-legale făcute până acum. Tudor Stănică s-a vindecat complet de cancer, este vorba de diagnosticul de neoplasm”, a arătat procurorul în sala de judecată. În expertiza din 2009, se arăta că bolile de care suferă fostul milițian sunt dintre cele mai grave, acesta suferind de cancer de ani buni.

Curios este însă faptul că, potrivit actelor medicale de la dosar, la data de 11 octombrie 2007, Stanică avea 176 centimetri și 87 de kilograme, iar un an mai târziu, avea 92 de kilograme. În urma unei expertize cerute de judecători, în 2005, pentru a stabili dacă Stănică poate sta în închisoare, medicul Gabriela Costea, de la Institutul Național de Medicină Legală, arăta și alte probleme. „Nu poate număra corect, invers, de la 100, din 7 în 7, nu-și recunoaște greșelile de calcul”, „cuvântul lume îl spune invers, emul”, „denumește unele obiecte prin funcția lor (ex. breloc-de ținut cheile; ceas-mecanism)”, „idei și gesturi suicidare, afirmă că nu s-a sinucis pentru a proteja familia”, se arată în însemnările medicale.

Pus să ucidă

Potrivit procurorilor, în noiembrie 1985, coloneii Tudor Stănică și Mihail Creangă au cerut deținuților de drept comun Marian Clită și Radu Gheorghe „să exercite acte de violență” împotriva disidentului Gheorghe Ursu. Victima a murit în arestul Miliției Capitalei, fiind bătută sistematic de anchetatori și de colegii de arest. Ofițerul Creangă și deținuții Gheorghe și Clită au fost condamnați, și-au executat pedeapsa și au fost eliberați.