"Oraşul de vis" lansate de www.evz.ro care va desemna municipiul din România cu cele mai bune condiţii de trai oferite locuitorilor...." /> "Oraşul de vis" lansate de www.evz.ro care va desemna municipiul din România cu cele mai bune condiţii de trai oferite locuitorilor...." />
Editura Evenimentul si Capital

Timişoara, paradis bănăţean pentru etniile "exotice"

12timisoara_HC
Autor: | | 218 Comentarii | 1818 Vizualizari

Un singur oraş ne mai desparte de aflarea marelui câştigător al campaniei "Oraşul de vis" lansate de www.evz.ro care va desemna municipiul din România cu cele mai bune condiţii de trai oferite locuitorilor.

Timişoara luptă să păstreze aerul unui oraş occidental, devenit după 1989 un exponent al capitalismului, al dezvoltării interetnice şi multiculturale. "Oraşul a fost perceput ca un borcan cu miere care i-a atras pe toţi. Moldoveni, hunedoreni, olteni - şi-au lăsat locurile de baştină şi au venit aici să trăiască civilizat", apreciază Octavian Lupşa, un timişorean care locuieşte în Canada, reîntors acasă după câţiva ani petrecuţi peste Ocean. Acesta vede şi schimbările negative. "Nu mai e un lucru nou ca o stradă de la periferie să arate mai rău decât o uliţă de la sat", adaugă Lupşa. Locuitorii resimt zecile de gropi de pe străzi şi tot ei se îneacă cu aerul greu. "E de la şantierele care se deschid ca ciupercile după ploaie", se scuză administraţia locală. O Vienă în miniatură Timişoara este oraşul cu cel mai modern festival al dramaturgiei româneşti, graţie echipei directoriale a Teatrului Naţional, şi este singurul loc în care o instituţie culturală a avut curajul să salveze un manej regal şi o sinagogă pentru a le transforma în săli de spectacole, valorificând un patrimoniu în ruine. Oraşul deţine cel mai vast ansamblu de clădiri istorice, ansambluri urbane în cartierele Cetate, Iosefin şi Fabric şi e locul unic în lume, unde pe scena unui teatru se joacă în română, maghiară şi germană. Filarmonica Banatul cântă şi peste graniţe, iar atunci când este acasă dă spectacole grandioase pe Bega, la pădure, ori printre utilajele unei staţii de betoane a drumarilor, ca să menţină viu spiritul timişorean meloman. Cât e vara de lungă, oraşul se deschide artelor. "Arta care se face aici e unul dintre elementele care fac din Timişoara un candidat la statutul de capitală europeană", e de părere Coriolan Gârboni, directorul Filarmonicii Banatul. Ani buni, Timişoara a trăit o continuă dezvoltare economică. Informaticieni de top au venit să lucreze aici, investitorii italieni sunt cot la cot cu cei din Germania, iar toate acestea au împins şomajul la cote minime record. În 2007-2008, valorile erau sub minimumul UE şi devenise cea mai bună piaţă a locurilor de muncă din ţară. Pentru cei aproape 300.000 de locuitori ai oraşului, situaţia se menţine încurajatoare. Firmele străine au adus cu ele şi salarii mai mari, care au permis timişorenilor să treacă des graniţa spre Budapesta ori Szeged, pentru cumpărături. "Faci cinci ore cu maşina până la Viena, doar trei până la Budapesta. Nici măcar două până la Belgrad. Cu aşa o poziţie strategică, cum să nu fie Timişoara cel mai tare oraş?", susţine Claudia Luca. "Aici uiţi că eşti în România, dacă faci abstracţie de limbă, dar nici măcar acest aspect nu mai contează. Se vorbeşte în română, maghiară, sârbă, germană, chiar şi în idiş. Ne raportăm constant la vestici, ceea ce e bine. Să nu uităm că aici exerciţiul democraţiei a fost unul pe deplin asumat", mai spune Claudia Luca. Spiritul Timişoarei se naşte din multe direcţii. "Munca cinstită este un element comun pentru toate etniile care trăiesc în Banat, indiferent de apartenenţa etnică. Şi, ce este foarte important, în Banat există un spirit al autonomiei. Oamenii de aici îşi doresc să fie propriii lor stăpâni. Acest sentiment puternic s-a format în ultimele două secole, pentru că, şi în timpul dominaţiei austro-ungare, Timişoara a fost un motor al proiectelor îndrăzneţe. Ca om al urbei simt că există şi se manifestă această identitate bănăţeană. Este, probabil, ceva în atmosferă, în aer, în societate, în această zonă, care îi face pe oamenii de aici deosebiţi", explică academicianul Toro Tibor. Noul timişorean: arabobasarabeano- chinezo-indian Portretul "timişoreanului" de acum nu poate fi complet decât dacă adăugăm şi minorităţile "exotice". Fie că este vorba despre sirieni, iranieni, palestinieni, tunisieni, indieni ori egipteni, despre chinezi sau basarabeni, aceştia susţin la unison că sunt "bănăţeni". Cea mai mare comunitate străină "bănăţeană" aparţine arabilor, aproximativ 300 de persoane, majoritatea venite în anii ’80, la studii. Anual, în Timişoara se desfăşoară şi un turneu al "sportului rege", adus de indieni din ţările Commonwealth-ului - cricket. "La noi erau acte de banditism. Aici am găsit o atmosferă liniştită, unde nu întâlneşti xenofobie. În înţelegere trăiesc multe etnii. Este o atmosferă în care, dacă eşti corect, reuşeşti", ne spune Damian Răileanu, unul dintre cei mai "realizaţi" basarabeni bănăţeni.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Orase

libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate