Editura Evenimentul si Capital

SECRETUL MURDAR dintr-un aliment LA MARE CĂUTARE în România. PERICOLE IMENSE în galantare

Reprezentanții APC au analizat conținutul produselor pe care le găsim în galantare. FOTO: APC Romania.
Autor: | | 1 Comentarii | 11707 Vizualizari

APC România a realizat un nou studiu, de data aceasta legat de salata de icre care se găsește în galantarele supermarketurilor. Partea proastă e că, din cele 51 de sortimente de salată de icre analizate, jumătate au cel mult 11% icre în compoziție, în rest e jale: sunt mai mult ulei (unele conțin și 70% ulei), apoi 80% sunt îmbibate în conservanți, 69% conțin acid citric, 52% sunt făcute cu agenți de îngroșare, ca să arate ca cele făcute acasă, iar 32% sunt colorate carmin ca să pară roșiatice, ca icrele naturale. Mai mult de jumătate dintre sortimente au, fiecare, între 5 și 7 aditivi alimentari! Avem și un top al celor mai BUNE produse!

Studiul privind calitatea salatelor de icre face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!”. De data aceasta, reprezentanții Asociației Pro Consumatori (APC) România a achiziționat, în prima decadă a lunii februarie, 51 de sortimente de salate de icre fabricate de către următorii producători: Negro 2000, Doripesco, Ocean Fish, Pescado Grup (Salmaris și Bonito), Peștisorul de Aur, Delta Fish Distribution 2003, Mega Image (Gusturi Românești, 365), Auchan, Carrefour și Cora.

Ingredientele regăsite în compoziția salatelor de icre analizate sunt următoarele: ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de rapiță, apă, apă minerală naturală carbogazificată, amidon de porumb, amidon din cartofi, pesmet, suc concentrat de lămâie, zeamă de lămâie, zahăr, lactoză, proteină din lapte, dextroză, sirop de glucoză, sare, sare gemă mărunțită, sare iodată, icre somon, icre de știucă sărate, icre cod sărate și afumate, icre hering sărate, icre crap sărate, icre păstrăv Fiord, icre tarama sărate, lapți sărați, ceapă, ceapă pudră, praf de usturoi, somon sărat și afumat, file macrou afumat, macrou afumat bucăți, file crap afumat, file caras sărat, ton.

Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC au formulat următoarele concluzii:

- La 49% dintre sortimentele analizate conținutul de icre variază între 6% și 11%.

- La numai 25% dintre sortimentele analizate se menționează conținutul de ulei, acesta variază între 50% și 72,9%.

- 55% dintre sortimentele analizate conțin icre tarama. Icrele tarama sunt icre de calitate inferioară, care provin de la mai multe specii de pești (cod, capelin, hering, novac, sanger etc), acestea se amestecă, se presează, se sărează și se păstrează în butoaie.

- Conținutul de ceapă variază între 0,4% și 6%.

- Conținutul de file crap afumat variază între 1% și 1,5%.

- Conținutul de macrou afumat variază între 2,1% și 5%.

- Conținutul de somon afumat variază între 5% și 15%.

- 4% din produsele analizate conţin sare iodată. „Aceste produse aparțin SC Delta Fish Distribution 2003. Acest producător folosește pe etichetă mențiuni înșelătoare, cum ar fi: „Produs 100% natural. Fără aditivi alimentari”. Din păcate, producătorul acestor produse nu s-a informat în legătură cu modificările legislative aferente folosirii sării iodate. De la 1 mai 2004 a intrat în vigoare modificarea HG nr. 568/2002 în privința eliminării obligativității folosirii sării iodate din hrana animalelor şi din industria alimentară, cu o singură excepție, și anume folosirea acesteia numai la fabricarea pâinii. O nouă modificare a acestui act normativ în privința folosirii sării iodate s-a realizat în anul 2006, când a devenit obligatorie și la fabricarea produselor de panificație. În prezent, mulți producători din industria alimentară folosesc sarea iodată și în alte ramuri ale industriei, cu toate că acest lucru nu mai este obligatoriu decât pentru industria pâinii și a produselor de panificație, fapt ce poate genera probleme de sănătate consumatorilor. În sarea iodată pe lângă iod se mai adaugă şi ferocianură de potasiu - E536 – un agent antiaglomerant. La peste 100 grade Celsius ferocianura de potasiu se descompune în cianură de potasiu și clorură de fier, fapt ce provoacă reducerea transportului de oxigen către sânge, dificultăți în respirație, dureri de cap și amețeli” , atrage atenția studiul APC România.

În cele 51 de produse analizate s-au identificat următoarele categorii de aditivi alimentari, după cum urmează: gumă guar, gumă xantan, acid citric, benzoat de sodiu, acid ascorbic, sorbat de potasiu, acetat de sodiu, carmin, extract de paprika și arome.

În ceea ce privește prezenţa aditivilor de mai sus în produsele analizate, situația se prezintă astfel:

- 80% din produsele analizate conțin conservanți.

- 54% din produsele analizate conţin, în acelaşi timp, benzoat de sodiu şi acid ascorbic. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD).

- 52% din produsele analizate conţin între 5 şi 7 aditivi alimentari.

- 52% din sortimentele analizate conțin agenți de îngroșare.

- 69% din sortimentele analizate conțin acid citric.

- 32% din sortimentele analizate conțin carmin.

- 10% din sortimentele analizate conțin extract de paprika.

- Arome – sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.

 

E120 – Carminul este un colorant roşu strălucitor produs din insecte, coșenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi  zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.

E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.

E262 – acetatul de sodiu se folosește ca acidifiant fiind sarea de sodiu a acidului acetic, un acid natural, prezent în multe fructe.

E300 – Acidul ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și duce la formarea calculilor la rinichi.

E330 – Acidul citric este un agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor.  Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Sănătate

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate