Editura Evenimentul si Capital

Teodor Baconschi: "Să zicem că dăm la topit sau vindem toate mașinile episcopale. Credeți că se rezolvă problemele de infrastructură sau spitalicești?" | „Vremea întrebărilor” cu Robert Turcescu

Teodor Baconschi
Autor: | | 19 Comentarii | 2662 Vizualizari

Dialogul cu diplomatul Teodor Baconschi se poartă în tonuri joase. Pe rețelele de socializare însă, e zarvă mare și au reapărut polemicile despre alocările bugetare pentru salariile preoților și construirea lăcașurilor de cult. Lumea românească, mai ales cea virtuală, pare împărțită, dar, ca de obicei, nimeni n-ar ști să spună cu exactitate dacă asistăm la un război al vorbelor purtat între armate egale ca număr de combatanți sau e vorba doar de un timp de expunere publică folosit cu maximă eficiență de o minoritate foarte vocală. Evident, ca-n orice familie, și-n familia ortodocșilor români, discuțiile pornesc de la bani.

- Robert Turcescu: La ce asistăm astăzi, domnule Baconschi, o dată cu discuțiile foarte aprinse în spațiul public despre Biserică, bani și buget?

- Teodor Baconschi: Ce vedem astăzi este, pe alocuri, rezultatul unei cacofonii a libertății de expresie și totodată al mizelor puterii. În zilele noastre, puterea nu mai stă bine protejată în spatele unor ziduri de apărare, ci mai degrabă e asaltată din toate părțile, inclusiv prin rețelele de socializare. E foarte greu să obții unanimități, toată lumea critică pe toată lumea, dar cred că încă există oameni care nu confundă bunul simț cu incapacitatea critică, oameni care își dau seama că trebuie să vedem deopotrivă partea plină și pe cea goală a paharului. În speță, putem să fim în Biserică și totuși timp să ne exprimăm responsabilitatea critică în numele „preoției universale”: nu trăim într-o clerocrație.

- Sunt grave aceste atacuri la adresa Bisericii?

- Cred că n-ar trebui să dramatizăm, nu asistăm la sfârșitul Bisericii. Mă încred în profeția Mântuitorului care spunea că „nici porțile iadului nu vor birui Biserica”. Mă încred în capacitatea comunităților creștine de a face față marilor provocări actuale. Secularizarea în forma asta imperativă, uneori copleșitoare, presiunea Islamului radical asupra civilizației iudeocreștine. Dezbaterile despre relația Stat-Biserică în democrație sunt teme fertile, dacă le abordăm cu tot calmul și cu argumente.

- Există voci, inclusiv în rândul clericilor, care sus țin că e vorba de acțiuni concertate împotriva BOR.

- Trebuie să ocolim ipotezele conspiraționiste cum că s-a pus nu știu cine cu bâtele pe Biserica Ortodoxă Română. S-au acumulat în timp efectele secularizării inerente, societatea a virat spre consum, spre hedonism, oamenii caută și formule de viață mai rafinată, au călătorit, au comparat, au un orizont de cunoaștere mai larg, mai exigent. Dialogul pastoral al clerului trebuie să se adapteze acestor situații conjuncturale și n-a făcut-o întotdeauna. Pe de altă parte, există o limbă de lemn care e la fel de distrugătoare în politică, în diplomație sau în lumea bisericească. Nu putem să stăm doar cu clișee, stereotipuri și lozinci. Atunci când ierarhia practică autosuficiența triumfalistă, în care totul e perfect, socotind ca dușman pe orice creștin care „crâcnește”, suntem în impas. Există și o ispită a inerției pastorale sau a egoismului misionar care refuză să deschidă Biserica, să-i adapteze discursul la vremurilor noastre.

- Modernizarea Bisercii, la asta vă referiți?

- Nu pledez pentru un „aggiornamento” absolut. Prin anii ’60, când s-a convocat la Roma Conciliul Vatican II, s-au strâns vreo treipatru mii de episcopi catolici din întreaga lume și au redactat o seamă de „constituții dogmatice” menite să aducă „pendula” Bisericii la ora contemporană. A rezultat un soi de reformă sociologică, cu muzică folk în biserică și cu renunțarea la latina liturgică, un soi de protestantizare care n-a adus mai mulți credincioși Bisericii Catolice.

- La ortodocși nu s-a întâmplat asta.

- Pe mine mă bucură faptul că Biserica Ortodoxă este strict conservatoare în ceea ce privește universul liturgic. Gândiți-vă că noi când mergem la Liturghie ascultăm un text compus de Ioan Gurăde- Aur care n-a suferit modificări din secolul IV și care este o capodoperă! Nu văd ce variantă de secretariat patriarhal l-ar putea înlocui. Ca să revin, sunt relativ optimist. E o criză de sistem, de creștere democratică, de reașezare a practicilor și valorilor, iar interesul nostru comun este să nu accentuam aceste polemici până la noi rupturi în societate.

- Ce-ar putea evita aceste rupturi?

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate