De doi ani se vehiculează nume grele în ancheta Parchetului European privind vaccinurile anti-Covid cumpărate de UE de la Pfizer: Ursula von der Leyen, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă. Acum au apărut informații noi, dar nu și rezultate.

Așa cum am anunțat deja, Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a confirmat în octombrie 2022, existența unei anchete în curs privind achiziționarea de vaccinuri la nivelul Uniunii Europene.

În 23 noiembrie 2023, DNA ne anunța că anchetează trei persoane, demnitari ai statului român, despre care ulterior am aflat că sunt Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

Procurorii români precizau că „în perioada ianuarie - mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer ¬și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane. Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”.

Ancheta a început, au fost audiați toți cei trei foști miniștri, apoi s-a așternut tăcere.

Publicația Politico revine acum asupra subiectului

Aflăm că abia acum, dintr-un articol apărut în Politico și citat de Hotnews, că Parchetul European a preluat de la procurorii belgieni ancheta care o investighează pe von der Leyen pentru „interferență în funcțiile publice, distrugerea de SMS-uri, corupție și conflict de interese”, potrivit unor documente legale consultate de POLITICO și unui purtător de cuvânt al parchetului din Liège.

În octombrie 2022, când Parchetul European a confirmat ancheta în curs să fi fost o știre ambiguă, doar pentru imagine, iar cercetările erau făcute de procurorii belgieni?

Puțin probabil, fiindcă Politico transmite că ancheta inițială a autorităților belgiene a fost deschisă la începutul anului 2023, după o plângere penală depusă de lobbyistul local Frédéric Baldan, care avea legături cu un grup vaccino-sceptic.

Ulterior, lui Baldan i s-au alăturat guvernele ungar și polonez - deși acesta din urmă este în curs de a-și retrage plângerea după victoria în alegeri a coaliției pro-UE condusă de Donald Tusk, a declarat pentru POLITICO un purtător de cuvânt al guvernului polonez.

Plângerea lui Baldan are la bază un presupus schimb de mesaje între șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare celui mai mare acord de pe tema vaccinurilor din UE, în plină pandemie Covid-19.

Știrea că Parchetul European investighează acum acest caz riscă să pună și mai mult sub semnul întrebării rolul președintei Comisiei în acordul privind vaccinurile, a cărui valoare estimată depășea 20 de miliarde de euro, notează Politico. Sau ne gândim la varianta că e posibil ca procurorii Laurei Codruța Kovesi să fi declinat ancheta începută în 2022 către procurorii belgieni.

În concluzie, lucrurile sunt cam neclare în privința avansării acestei anchete teribile.

Audierile de la DNA. Florin Cîțu o indică pe șefa CE

Fostul premier Florin Cîțu a fost acuzat că e responsabil pentru semnarea memorandumului pentru achiziția de noi vaccinuri. La începutul lui octombrie 2022, după ce s-a anunțat că Parchetul European a declanșat anchetă spunea că lucrurile au fost decise la Bruxelles înainte să conducă el Guvernul, deci șefa CE, Ursula von der Leyen, ar trebui să răspundă.

„Să o întrebăm pe Ursula von der Leyen cum a facut contractele. Putem să o anchetăm pe Ursula, să vedem ce a avut în cap când a făcut aceste contracte pentru Uniunea Europeană și a achiziționat aceste vaccinuri”, a spus atunci Cîțu. Același lucru l-a spus și la audierea de la DNA, în 2023.

Dosarul vaccinurilor. Sursa foto: Colaj EVZ

Declarația sa ar putea fi susținută și de o intervenție scrisă a președintei Comisiei Covid din Parlamentul European, tot din octombrie 2022. Kathleen Van Brempt a scris o postare pe Twitter, în care a făcut dezvăluiri despre relația dintre Pfizer si Ursula von der Leyen.

Kathleen Van Brempt: „Comisia COVID va urmări ancheta EPPO cu foarte mare atenție. Mai multe aspecte ale celui de-al treilea contract Pfizer merită analizate, mesajele text dintre președintele Comisiei (si Albert Bourla) și faptul că nu există nici un document privind negocierile preliminare [dintre cei doi]. Trebuie să știm de ce cel mai mare contract este cel mai puțin transparent. Trebuie să înțelegem de ce UE este obligată să cumpere 1,8 miliarde de vaccinuri Pfizer/BioNTech, indiferent de nevoi si indiferent dacă au intrat pe piață jucători noi și mai buni.

Multe contracte din UE au rezervat „dreptul” de a cumpăra, dar prin contractul Pfizer avem „obligația” de a cumpăra. De ce ne-am abătut de la procedura normală pentru un contract care ne acoperă nevoile de multe ori, pentru o perioadă în care toți ar fi trebuit sa fie vaccinati (2022 și 2023)” , a scris șefa Comisiei Covid din Parlamentul European pe Twitter.

Procurorii DNA a început urmărirea penală și împotriva foștilor miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Au comunicat faptul că, împreună cu premierul Florin Cîțu, „în 19 aprilie și în 13 mai 2021 au aprobat două memorandumuri emise de Ministerul Sănătății în baza cărora s-ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin deși ar fi știut că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane”.

Toți cei trei foști demnitari au negat acuzațiile.

Comisia Europeană, dată în judecată de presa străină

Contractele din timpul pandemiei dintre Pfizer și Comisia Europeană pentru vaccinul împotriva Covid-19 au stârnit toată presa internațională. Ultima înțelegere a inclus 1,8 miliarde de doze, la un preț mult mai mare decât cel stabilit anterior, iar Comisia a fost criticată pentru sumele enorme negociate pentru vaccinurile anti-COVID. Secretomania din jurul informațiilor și refuzul răspunsurilor la întrebările jurnaliștilor au condus la procese.

Astfel, această atitudine a determinat publicația The New York Times să dea în judecată Comisia Europeană. Corespondența dintre președinta instituției, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, a rămas, însă, secretă. Cazul a fost depus la 25 ianuarie și publicat în registrul public al Curții Europene de Justiție.

Cotidianul german Bild, dar și alte publicații de presă au acționat în instanță Comisia Europeană.