Editura Evenimentul si Capital

De ce suntem dependenți de cei din jur? Cu românul la psiholog

Autor: | | 1 Comentarii | 910 Vizualizari

Când ne gândim la dependențe, cel mai des ne zboară gândul la dependențe de tutun, droguri, alcool, sex sau dulciuri. În realitate, dependenți putem deveni din orice ne place și nu știm să ne oprim.

Însă, cea mai des întâlnită formă de dependeță este cea de oameni. Indiferent că vorbim de dependența de părinți sau de copii, de persoana iubită sau de un prieten, cât și de anturaje, acolo unde iese la lumină nevoia de apartenență.

Studiile au arătat că anumite forme de anxietate, de separare, ar putea aduce după sine dezvoltarea unei personalități dependente la o vârstă adultă. Cu alte cuvinte, această formă de dependență apare mai des la persoanele care în copilărie au asistat la despărțirea părinților, la decesul unuia dintre părinți sau pur și simplu au fost supuse unor credințe limitative ale părinților, cum ar fi „nu există prietenii adevărate sau nu există iubire ca în filme, nimeni nu îți vrea binele în afară de mine etc”.

De cele mai multe ori, prima dependență o „învățăm” în relația cu părinții noștri, care din dorința de a ne ști în siguranță ne „anulează” autonomia. Ne învață să trăim prin ei, având nevoie în permanență de a ne consulta înainte de a lua o deciezie, apoi avem nevoie de feedback ca să ne asigurăm că facem bine ce facem și, în final, să ne simțim apreciați, valorizați de cei din jur pentru că noi nu mai suntem capabili să ne știm valoarea.

Profilul persoanelor care dezvoltă dependențe arată cam așa:

> lipsă de încredre în propria persoană;

> manifestă reticiențe în a lua decizii;

> sunt lipsite de inițiative;

> nu le place să fie singure și, de teama de a nu fi singure, aleg orice companie;

> pentru a fi pe placul celor din jur spun DA la orice provocare;

> sunt afectate și chiar anxioase atunci când sunt criticate sau dezaprobate;

> acceptă munci ce sunt puțin remunerate, fiind sigure că nu pot mai mult;

> se dezechilibrează emoțional cu ușurință atunci când sunt părăsite;

> nu ies din relații disfuncționale de teama de a nu rămâne singure;

> au avut în copilărie un conflict major cu unul dintre părinți;

> se simt insuficiente.

Opiniile exprimate de invitații EVZ aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al publicației

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Invitaţii evz

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate