Editura Evenimentul si Capital

Statul Paralel există și dă din coadă. Azi: Raluca Turcan | ROMANIA LUI CRISTOIU

Ion Cristoiu
Autor: | | 4 Comentarii | 4145 Vizualizari

Cînd simţea nevoia de a-şi reaprinde imboldul la scris, Camil Petrescu arunca o privire peretelui din faţa mesei sale de lucru. Peretele era plin de injurii aduse scriitorului în presă, puse acolo de Camil Petrescu însuşi. Cînd vreau să-mi adîncesc uimirea faţă de anomalia genetică numită Omul politic mă uit la talk-show-urile de pe televiziunile de ştiri.

Din cîte se ştie, moderatorii sunt obligaţi, în numele a ceea ce se numeşte, anapoda, echilibrul dezbaterii, să invite în platou şi politicieni.

De cînd urmăresc viaţa noastră publică, m-a descumpănit transformarea surprinzătoare, suferită din debutul talk-show-ului, de oameni pe care, în afara prezenței la o dezbatere tv, îi ştiu normali, nuanțați în aserțiuni, mulţi dintre ei scînteietori cînd vine vorba de idei proprii.

Ei bine, de cum deschid gura, pentru că le-a venit rîndul sau pentru că s-au băgat în vorbă, ca lelițele, respectivii devin proşti, dar nu proşti pur şi simplu, ci, aşa cum zicea Tudor Arghezi, proşti de-adevăratelea.

La pierderile de vreme vîndute de televiziuni drept talk-showuri partidele sunt reprezentate de bărbaţi şi femei în toată firea.

Întîlneşti, dacă deschizi televizorul, stînd pe scaune de forme diferite, de la cele de bar de la România tv, pînă la cele de sală de aşteptare de la Antena 3, veritabile personalităţi:

Decani, rectori, academicieni, ingineri, poeți, filosofi, doctori docenţi, miniştri, foşti miniştri, bărbaţi însuraţi, femei demult mame, ba chiar şi demult bunici.

Înainte şi după emisiune, sunt persoane normale.

Pe parcursul emisiunii, se manifestă ca mecanisme dinainte de descoperirea internetului, care repetă măcănitor slogane, propoziţii simple, clişee de carton presat, aiureli.

Explicaţia?

Din clipa cînd deschid gura, respectivii nu mai sunt oameni pur şi simplu. Sînt oameni politici.

Transformarea lor din fiinţe vii, dotate cu inteligenţă, în păpuşi care fac mac-mac îşi are explicaţia în steagul sub care participă la dezbateri: De reprezentanţi ai unui partid. Şi din motive care ţin de esenţa de Pristanda a politicianului român, membrii unui partid politic nu vin la televizor pentru a-şi expune propriile puncte de vedere, într-o chestiune, desigur, aproximată de Programul Partidului, ci punctele de vedere ale celui care conduce partidul.

Sunt rare cazurile în care reprezentantul unui partid să-şi poată permite a fi în dezbatere altceva decît anusul vorbitor al Șefului.

Pînă nu demult PNL a fost un partid care fermeca prin marele grad de libertate permis membrilor săi în materie de puncte de vedere exprimate public.

În ultima vreme însă, PNL a devenit un partid alcătuit din anusuri vorbitoare ale Șefului.

Nu sub influenţa concubinajului cu PDL, ci sub semnul eliminării din partid, de Statul Paralel, a tuturor personalităţilor, pentru a le înlocui cu mediocrităţi sau chiar cu nulităţi în planul talentului politic.

Aşa se face că în ultimii ani, cînd iau seama la o aberaţie susţinută concomitent şi sistematic de către liberali pe televizor într-o anumită chestiune, nu caut, cum ar fi normal, în Programul Partidului, în Platforma politico- ideologică, în tradițiile partidului, ci în poziţiile adoptate de Șeful partidului în chestiunea respectivă. În ultimul timp, am observat cu stupoare că toţi liberalii prezenţi în studiouri contestă cu înverşunare constituirea Comisiei de anchetă parlamentară în legătură cu alegerile din 2009.

Spun, cu stupoare, pentru că e greu de crezut că nişte oameni normali, dotaţi cu minim bun simţ, ar avea motive să conteste constituirea Comisiei.

În cazul liderilor PNL, te-ai aştepta ca trimișii în studiouri să susţină constituirea Comisiei:

1) PNL a fost una dintre victimele a ceea ce s-a acuzat în 2009 a fi fraudarea alegerilor.

Candidatul PNL, Crin Antonescu, i-a dat lui Mircea Geoană, în al doilea tur, voturile obţinute de el în primul tur. Prin victoria lui Traian Băsescu, PNL a ratat şansa de a ajunge la guvernare, deşi făcea cu PSD şi cu UDMR o majoritate confortabilă în Parlament. Din 2009, PNL a stat în Opoziţie pînă în 2012, timp de 3 ani, aşadar.

2) Liberalii care se pronunţă împotriva Comisiei sunt cu toţii parlamentari. Constituirea Comisiei, dar mai ales modificarea Regulamentului astfel încît, în fine, Parlamentul, principala Putere în stat, să poată investiga în deplină libertate, sunt paşi înainte pe calea restabilirii locului şi rolului Parlamentului în viaţa ţării.

E un proces de a cărui desăvîrşire e interesat orice parlamentar. Iată însă că parlamentarii PNL sunt împotriva unui moment care, în ultimă instanţă, le sporeşte personalitatea.

3) PNL a fost totdeauna un partid preocupat de adîncirea în România a legilor democratice.

Parlamentul a decis prin vot că orice persoană care e convocată la Comisie să aibă obligativitatea să vină.

Spectacolul televizat al audierilor din Congresul american ne arată că o societate cu adevărat democratică promovează egalitatea de îndatoriri a tuturor cetăţenilor. Nu văd nici un temei pentru care un demnitar, un magistrat, într-un cuvînt, un om plătit de la Buget, ar fi scutit de a se prezenta în faţa unei Comisii de anchetă a Parlamentului.

4) Teoretic, Comisia de anchetă îl vizează pe Traian Băsescu. Traian Băsescu pledează în favoarea Comisiei de anchetă. Se opun înfiinţării Comisiei exact liberalii, cei care s-ar putea considera victimele a ceea ce se numeşte Fraudarea alegerilor din 2009. Ştiind însă că liberalii nu sunt în talkshowuri decît anusurile vorbitoare ale Șefului, am fost sigur că înverşunarea liderilor PNL împotriva Comisiei nu-şi are temeiul în convingerile lor, ci în obligativitatea de a se prosti la ordinele Ralucăi Turcan, președintele partidului.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate