Statul Major al Forțelor Aeriene dă explicații: MApN nu a recepționat nici un semnal de la avionul prăbușit

Statul Major al Forțelor Aeriene dă explicații: MApN nu a recepționat nici un semnal de la avionul prăbușit

Ministerul nu monitorizează frecvenţele de urgenţă ale aviaţiei civile, a informat Statul Major al Forțelor Aeriene. "Radarele descoperă şi urmăresc exclusiv aeronavele aflate în zbor şi nu pot fi utilizate pentru a descoperi ţinte terestre, cum a fost şi cazul avionului în cauză."

"În cazul accidentului aviatic, MApN a oferit sprijin autorităţilor competente. Elicopterele pregătite pentru astfel de situaţii nu au putut acţiona din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. MApN nu a recepţionat niciun semnal de la avionul prăbuşit pentru că nu monitorizează frecvenţele de urgenţă ale aviaţiei civile. Dispariţia de pe radar a semnalului unui avion nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbuşit. Această dispariţie poate fi pe o perioada scurtă de timp şi determinată de înălţimea de zbor, condiţiile de relief şi meteo", ne-a informat Biroul de presă al Statului Major al Forțelor Aeriene. "Radarele descoperă şi urmăresc exclusiv aeronavele aflate în zbor şi nu pot fi utilizate pentru a descoperi ţinte terestre, cum a fost şi cazul avionului în cauză. Datele de zbor afişate de radarele militare sunt văzute în timp real şi de operatorii civili", a mai precizat sursa citată. Totodată SMFA a oferit detalii tehnice pentru a lămuri populația cu privire la ce anume poate fi făcut ori nu cu sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale. "Sistemele de radar digital ale MApN combină avantajele caracteristicilor de directivitate de tip „creion” cu cele ale emiţătoarelor solid-state, multiplu distribuite, pentru a obţine o distanţă mare de descoperire. Acestea au în compunere:

  • radarul primar (PSR),
  • radarul secundar (SSR)
  • şi echipamentele de comunicaţii.

Radarul primar (PSR) asigură afişarea şi transmiterea în timp real a datelor din cadrul volumului acoperit prin radiolocaţie. Volumul de cercetare este acoperit prin rotirea mecanică, în azimut, a reţelei de antene active şi prin balansarea electronică în unghi de înălţare a caracteristicii de directivitate, utilizându-se două tipuri de impulsuri de sondaj. Radarul secundar se compune din antenă, procesor şi interogator, asigură identificarea amic-inamic prin interogarea transponderelor ( dispozitiv prin care se comunică viteza, înălţimea şi alte date caracteristice de zbor) aflate la bordul aeronavelor. Principalele caracteristici tehnice ale sistemului radar, în condiţii ideale de dispunere în teren, fără acoperiri determinate de relief, sunt următoarele:

  • a) distanţa de descoperire de la 9 la 380 Km
  • b) înălţimea maximă: 30,48 Km
  • c) înălţimea minimă este 1.500m;
  • d) precizia în determinarea coordonatelor: 150 m în distanţă, 0,25o în azimut şi 610 m în înălţime;
  • e) capacitatea de separare:300 m în distanţă, 2,5o în azimut şi 610 m în înălţime;
  • f) posibilitatea efectuării analizei spectrale şi a măsurării intensităţii bruiajului pentru fiecare frecvenţă in parte.

Statul Major al Forţelor Aeriene supraveghează spaţiul aerian şi are sarcina de a urmări şi interveni împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian."

Ne puteți urmări și pe Google News