Comisia juridică a Senatului a aprobat propunerea senatorului Şerban Nicolae de modificare a Codului de procedură penală care prevede ca încătuşarea să fie "o măsură excepţională" ce se impune doar în cazul persoanelor cercetate pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă sau dacă persoanele în cauză s-au opus măsurii reţinerii sau arestării preventive.

"Din punctul meu de vedere, ceea ce înţeleg că s-ar fi reţinut în raportul de admitere a propunerii legislative, încătuşarea este o măsură excepţională şi ea trebuie restricţionată cu câteva excepţii foarte clar limitate de textul de lege, în sensul în care se încătuşează doar persoanele cercetate pentru infracţiuni prin acte de violenţă - ceea ce induce o stare de pericol în spaţiul public, persoanele care s-au sustras sau care s-au opus măsurii reţinerii sau arestării preventive. În rest, încătuşarea este interzisă. Această măsură trebuie luată doar cu titlu de excepţie şi doar atunci când protejarea interesului public o impune", a declarat Şerban Nicolae, după şedinţa Comisiei juridice a Senatului, citat de Agerpes.   Şerban Nicolae a adăugat că propunerea sa vizează încătuşarea "indiferent de situaţie", nu numai în spaţiul public, fiindcă "încătuşarea poate să fie o formă de umilire a persoanelor în cauză, mai ales a celor care nu sunt cercetate pentru infracţiuni cu violenţă şi care nu generează o stare de pericol în spaţiul public".    Senatorul a adăugat că traficul de influenţă şi actele de corupţie nu intră în categoria infracţiunilor comise prin acte de violenţă.    "În Codul penal există infracţiuni care sunt definite ca fiind făptuite prin acte de violenţă - tâlhărie, omor, viol, etc. Nu cred că există vreo dificultate pentru procurori şi pentru instanţele de judecată să aprecieze când e vorba de infracţiuni săvârşite prin acte de violenţă şi când e vorba de celelalte care nu presupun o astfel de măsură. (...) Singurele fapte care reclamă prezumtiv încătuşarea sunt cele cu acte de violenţă. Fapta de corupţie, din câte am văzut eu, nu se face prin violenţă. Nimeni nu ia şi nu dă mită cu forţa, nimeni nu trafichează influenţa prin lovituri sau alte acte de violenţă. Din punctul ăsta de vedere, traficul de influenţă şi actele de corupţie, darea sau luarea de mită nu sunt infracţiuni cu acte de violenţă", a explicat senatorul PSD.    O altă modificare propusă de Şerban Nicolae la Codul de procedură penală şi aprobată de senatorii jurişti vizează faptul că arestul la domiciliu se execută la locuinţa pe care cel în cauză o indică ca locuinţă permanentă şi o poate dovedi ca atare.    Întrebat cum apreciază faptul că senatorii jurişti au întocmit un raport de admitere a propunerii sale de lege, însă printr-un amendament al lui Octavian Donţu (PSD), doar două articole din text au fost aprobate, Şerban Nicolae a afirmat că va susţine în faţa plenului Senatului şi celelalte articole din propunere care au fost respinse în Comisia juridică.    "E opinia Comisiei, rămâne să îmi susţin în faţa plenului Senatului şi celelalte propuneri. (...) Cred că săptămâna viitoare ajunge în plen propunerea, 7 mai este termenul de adoptare tacită. Nu cred că este o soluţie adoptarea tacită", a mai spus Nicolae.    Concret, Comisia juridică a aprobat completarea articolului 202 din Codul de procedură penală în sensul că "persoanele faţă de care s-a dispus una dintre măsurile preventive nu sunt încătuşate în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetate pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale ori a celor care s-au opus măsurii dispuse".    Cea de-a doua modificare a Codului de procedură penală admisă de către senatorii jurişti se referă la articolul 221, completat în sensul că "în cazul în care inculpatul locuieşte, cu caracter permanent, într-o altă locuinţă decât cea menţionată ca domiciliu în actul de identitate, la cererea inculpatului, instanţa poate dispune ca arestul la domiciliu să se execute în respectiva locuinţă".    Raportul de admitere întocmit de către senatorii jurişti va fi înaintat plenului Senatului, care va dezbate propunerea de lege în calitate de primă Cameră sesizată. Legea are un caracter organic.