Editura Evenimentul si Capital

Specialiştii scriu PARLAMENTULUI să nu plafoneze DOBÂNZILE la CREDITE

Autor: | | 3 Comentarii | 354 Vizualizari

Peste 50 de reprezentanţi ai mediului academic şi antreprenorial din România se pronunţă, într-o scrisoare deschisă parlamentului, împotriva iniţiativei legislative de plafonare a dobânzilor la credite. Este vorba de propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale din domeniul bancar -Plx 84/2018.

Autorii iau susţin că adoptarea unei astfel de reglementări la credite va avea efecte contrare celor scontate de către iniţiator şi va reduce accesul la finanţare pentru o largă categorie de cetăţeni.

“Contrar intentiilor, aceasta lege nu va ieftini dobanzile la credite, ci va genera disparitia lor pentru o larga categorie sociala, ce prezinta un potential de risc mai ridicat.

Din pacate, aceasta initiativa va lovi in oamenii pe care initiatorii pretind ca-i protejeaza.

Nevoia acestor oameni nu va disparea si va fi satisfacuta prin migrarea in zona ilicita, nefiscalizata si nesigura. Astfel, asa zisa “lege impotriva camatariei” va deveni o lege in favoarea camatariei”, arată semnatarii scrisorii.

“Instituirea unor plafoane ale ratelor de dobândă la credite își propune să vină în beneficiul populației care, teoretic, se va putea împrumuta mai ieftin decât în prezent. Totuși, există o diferență între scopul declarat al proiectului de lege și consecințele sale reale. Măsura plafonării dobânzilor este distructivă pentru activitatea de creditare și afectează cu precădere bunăstarea populației cu venituri reduse– persoanele care lucrează în economia informală și care nu au posibilitatea să contracteze credite de consum la dobânzi mici”, se spune în scrisoare, pe care o redăm integral:

Plafonarea dobânzilor – o măsură potrivnică dezvoltării și incluziunii sociale

În atenția Parlamentului României

Stimați membri ai Parlamentului,

Suntem un grup de cadre didactice, economiști și antreprenori preocupați de politicile publice care afectează climatul de afaceri și bunăstarea populației și dorim să atragem atenția asupra proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor.

Instituirea unor plafoane ale ratelor de dobândă la credite își propune să vină în beneficiul populației care, teoretic, se va putea împrumuta mai ieftin decât în prezent. Totuși, există o diferență între scopul declarat al proiectului de lege și consecințele sale reale. Măsura plafonării dobânzilor este distructivă pentru activitatea de creditare și afectează cu precădere bunăstarea populației cu venituri reduse– persoanele care lucrează în economia informală și care nu au posibilitatea să contracteze credite de consum la dobânzi mici.

În primul rând, este important să ne amintim lecțiile istoriei. Nu au trecut decât 28 de ani de la îndepărtarea regimului comunist, în timpul căruia prețurile erau stabilite artificial prin decret, cu toate urmările triste: penurie generalizată, introducerea raționalizării, apariția speculei, scăderea nivelului de trai. Însă istoria legiferării unor prețuri maxime este mult mai veche, a fost opera politicienilor iresponsabili și a produs mereu consecințe dezastruoase. Stabilirea unor prețuri maxime este asociată cu decăderea Imperiului Roman. Legea Maximului General, votată în Regimul de Teroare din timpul Revoluției Franceze, care stabilea prețul grânelor, a fost atât de impopulară încât a trebuit abandonată un an mai târziu; Foutu le maximum! (S-a terminat cu prețul maxim) a strigat populația pe străzile Parisului în vreme ce Robespierre era condus spre ghilotină.

În al doilea rând, este important să înțelegem de ce efectele practice ale prețului maxim sunt diametral opuse intenției celor care îl susțin. Prin decretarea unui preț-plafon statul îi forțează pe oameni să-și trăiască viața altfel decât decid ei în mod voluntar. Ieftinirea artificială a unui produs descurajează producția și reduce oferta totală; cu cât plafonul este stabilit mai jos față de nivelul de piață, cu atât penuria care urmează este mai acută. Un exemplu recent în acest sens este dispariția imunoglobulinei din cauza refuzului statului de a plăti prețul de piață.

Dobânda este prețul creditului. Pe piață există numeroase produse de creditare, fiecare cu riscul său și cu dobânda specifică. Plafonarea dobânzilor afectează piața creditului deoarece va scoate în afara legii acele produse de creditare dedicate persoanelor care prezintă un risc ridicat (nu pot prezenta adeverință de venit sau au venituri reduse, nu prezintă garanții). Cei afectați se împart în două categorii:

(1) Debitorii, persoanele care în prezent nu pot contracta un credit imobiliar sau de consum decât la o dobândă mai ridicată decât cea prevăzută în proiectul de lege. Aceste persoane vor fi excluse de pe piața oficială a creditului și vor ajunge clientela sectorului informal. Practic, legea anti-cămătărie riscă să devină o adevărată lege a încurajării cămătăriei. În loc ca situația din România să evolueze spre cea din țările dezvoltate, ea se va îndrepta spre modelul rusesc sau din unele țări africane, unde mii de cămătari oferă „la negru” împrumuturi la dobânzi încă și mai mari. Ca un efect colateral, creșterea cererii pentru creditarea ilegală va stimula criminalitatea, un flagel de care deocamdată România este scutită.

(2) Băncile și instituțiile financiare nebancare, care oferă împrumuturi și care vor descoperi că clientela lor se împuținează și veniturile lor scad. Acestea vor fi stimulate să aducă modificări produselor de creditare, respectiv să schimbe comisioanele, durata, avansul și garanțiile creditului, pentru a recupera pierderile. Creditorii vor fi stimulați să ceară un avans mai mare, să urce comisioanele, să transfere riscul de dobândă la debitor (oferind contracte cu dobândă variabilă), să schimbe moneda creditului, impunând astfel debitorului un risc valutar. La limită, unii creditori vor ieși de pe piață, activitatea lor nefiind viabilă la noile rate de dobândă. Per ansamblu, toate aceste restricții vor agrava situația creditării sectorului privat din România, care este oricum insuficient dezvoltată în comparație cu țările vecine sau cu cele occidentale.

Așa cum atestă studiile Băncii Mondiale, ale Consultative Group to Assist the Poor, ale Comisiei Europene și ale altor instituții internaționale, reprimarea dobânzilor aduce prejudicii în toate țările în dezvoltare (și nu numai) unde a fost aplicată. Astfel, un cunoscut raport al Comisiei Europene arată că restricționarea ratei dobânzii tinde:

  • să reducă accesul la credite pentru persoanele sărace;
  • să submineze costul transparent al creditului prin creșterea comisioanelor;
  • să nu contribuie la reducerea gradului de îndatorare și nici la volumul creditului de consum;
  • sa limiteze gama produselor de creditare disponibile și, implicit, opțiunile de alegere a utilizatorului de servicii financiare.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Economie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate