Soluție doar pe termen scurt. România cumpără 10.000 de flacoane de imunoglobulină

Soluție doar pe termen scurt. România cumpără 10.000 de flacoane de imunoglobulină

După ce a declanșat mecanismul de protecție civilă, România va cumpăra imunoglobulină din UE și țările NATO. Cantitatea solicitată prin alertă ajunge, însă, pentru doar 2 luni bolnavilor din țara noastră, care oricum mai au de așteptat până le vor primi. Soluții pe termen lung nu s-au găsit deocamdată, dar ministrul vorbește și de o posibilă majorare a prețului

Austria este prima țară care a răspuns apelului României pentru fiole de imunoglobulină, în urma declanşării Mecanismului de Protecție Civilă European. „Asta înseamnă că, în acest moment, în țară nu mai dispunem de nicio doză de imunoglobulină. Avem sute de pacienți care aşteaptă de mai multă vreme acest tratament.

(...) Practic, după activarea acestui mecanism, cererea noastră ajunge întrun sistem electronic de unde statele care sunt conectate iau informațiile şi ne oferă, dacă au, cantitățile de care România are nevoie în acest moment. Pot să vă spun că deja avem un răspuns de la un stat membru (al Uniunii Europene, n.r.). Am luat legătura cu ei şi au mai cerut nişte date suplimentare referitoare la caracteristici de care mai aveau nevoie.

Este vorba despre Crucea Roşie din Austria. (...) Activarea acestui mecanism, însă, rezolvă situația pe termen scurt sau sperăm că o va rezolva, că vom putea achiziționa cantitatea necesară pentru pacienții noştri”, a anunțat, ieri, ministrul Sănătății, Sorina Pintea. România a cerut, practic, 10.000 de fiole, care ar ajunge pacienților români doar pentru două luni.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ministrul Sănătății a dezvăluit și că secretarul de stat din MAI, Raed Arafat, care se afla la Bruxelles la o întrunire NATO, a transmis aceeași rugăminte și țărilor din Alianța Nord Atlantică, pentru a face rost de mai multe flacoane din tratamentul salvator.

Necesarul anual: 956 de kilograme

„Anual, România are nevoie de 956 de kilograme de imunoglobulină, necesar care anul trecut nu a fost asigurat. Anul acesta s-au asigurat cantități sporadice, cu toate că Guvernul României a suspendat aplicarea clawbackului pentru produsele din plasmă şi sânge şi derivate pe o perioadă de doi ani. A fost o mână întinsă”, a arătat Sorina Pintea.

Dar companiile farmaceutice care produc imunoglobulină nu au acceptat mâna întinsă și, așa cum arăta EVZ încă de ieri, au cerut un preț mai mare pentru produsele lor. Ceea ce statul român n-a acceptat, deocamdată, deși Sorina Pintea spune că prețurile medicamentelor vor fi modificate anul acesta, pentru că va fi pus în aplicare, în premieră, un act normativ emis acum trei ani.

„Până la 1 aprilie Ministerul Sănătății avea sarcina să facă corecția prețurilor, conform unui ordin din 2015, această corecție nu s-a efectuat din 2015. Însă vom proroga acest termen până la 1 septembrie pentru a putea calcula toate prețurile. La unele medicamente prețurile pot să crească, dar la altele pot scădea. Din ce calcule am făcut noi, preliminar, şi la medicamentele la care există posibilitatea să crească, nu vor fi creşteri semnificative”, a afirmat ministrul.

Anual, România are nevoie de 956 de kilograme de imunoglobulină, necesar care anul trecut nu a fost asigurat. (...) Activarea acestui mecanism, însă, rezolvă situația pe termen scurt sau sperăm că o va rezolva.” SORINA PINTEA, ministrul Sănătății

Pacienții așteaptă de 9 luni cu sufletul la gură

În corpul unui om, imunoglobulinele sunt primele secretate în sistemul imunitar atunci când acesta ia contact cu un antigen, un virus, o substanță toxică. Sunt, practic, prima linie de apărare a organismului, fără de care acesta nu se poate proteja. Tratamentul cu imunoglobulină este unul preventiv pentru pacienții cu imunodeficiențele primare, al căror organism nu-l secretă.

Dacă nu e dat în doze constante și la timp, pacienții riscă să se îmbolnăvească grav, să rămână cu sechele pentru tot restul vieții și chiar să moară, arată reprezentanții Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID).

În România sunt aproximativ 200 de bolnavi dependenți de imunoglobulină, o parte dintre ei fiind copii. Alte câteva sute suferă de boli autoimune și boli neurologioce, care necesită același tratament. Datorită lipsei imunoglobulinei, în ultimele luni s-au înregistrat agravări severe ale sănătății multora dintre ei.

„În luna decembrie, o femeie de 60 de ani a decedat la spitalul din Alba Iulia ca urmare a lipsei de tratament. Mai multor pacienți li s-au activat bolile autoimune sau au raportat infecții, din același motiv. Doi pacienți și-au pierdut auzul în urma lipsei de tratament”, arată Otilia Stanga, vicepreședinta ARPID.

Din iulie anul trecut sunt probleme

Tratamentul cu imunoglobulină este, teoretic, integral compensat de stat. Dacă ar fi să-l cumpere, un bolnav ar putea da și peste 11.000 de euro lunar, ceea ce, la salariile din România e de neînchipuit. Doar că, din luna iulie 2017, practic nu se mai găsește nicăieri în țară. În decembrie și februarie au fost aduse, în tranșe, câte 1.000 de flacoane, care însă nu au rezolvat problema, ci au dat doar o gură de oxigen unor muribunzi.

„Mă bucur că suntem luați în serios pentru prima oară în ultimele luni. Practic s-au luat măsuri concrete, pe care le așteptăm de mult, de fapt. Lipsa tratamentului s-a acutizat în iulie 2017. Din păcate, din nou, asistăm la o măsură pe termen scurt. Noi sperăm însă ca această perioadă să fie folosită productiv și că se vor găsi într- un final și măsurile necesare pe termen lung astfel încât situația actuală să nu se mai repete.

În decembrie și februarie s-au mai primit niște ture de tratament, însă, din păcate, ne-am întors de unde am pornit în toamnă, nu mai avem deloc tratament”, a declarat, pentru EVZ, Otilia Stanga, care de un an și-a retras fetița de la școală pentru că a o ține în comunitate fără tratamentul cu imunoglobulină i-ar pune viața în pericol.