Dacă n-ar fi dat peste un cimitir ilegal şi peste o peşteră de lilieci, lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva ar fi fost gata chiar încă din octombrie 2016. Lucrările sunt însă făcute doar pe jumătate. Problema cimitirului a fost rezolvată. Rămâne cea a liliecilor dintr-o „peşteră” aflată pe traseul viitoarei autostrăzi. Studiul de impact asupra mediului propune construirea altei „peşteri”, în apropiere.

Lucrările la lotul 4 de pe autostrada Lugoj – Deva au fost oprite total pe jumătate din distanţă în toamna lui 2015 (între Brănişca şi Şoimuş). Inspecţia de Stat în Construcţii (ISC) constatase atunci că nu exista autorizaţie de construire emisă de (culmea!) Ministerul Transporturilor pentru acea porţiune de aproximativ 10 kilometri. Ministerul n-a explicat niciodată de ce nu a emis autorizaţia, ci s-a mulţumit să susţină că acest act va fi eliberat după ce acordul de mediu pentru întreaga autostradă va fi revizuit. Procedura nu este încă finalizată. Un nou raport de impact asupra mediului a fost elaborat şi a fost prezentat public la finele lunii octombrie 2016, perioadă în care, în mod normal, porţiunea de autostradă ar fi trebuit finalizată sută la sută. Lotul 4 este construit de Spedition UMB, companie care, până să intervină ISC, avea cel mai bun ritm de lucru dintre firmele care lucrează la autostrada Lugoj – Deva.

Poate, la primăvară

Ingineri din cadrul firmei ne-au mărturisit că, dacă mâine s-ar putea reapuca de lucru, tot lotul ar fi gata în cel mult 12 luni, cu tot cu nodul rutier destul de complicat de la Şoimuş (care leagă autostrada de DN 76 Deva – Oradea şi de podul peste Mureş care duce spre DN 7). Nu se vor putea apuca de lucru decât, cel mai devreme, la anul în primăvară. Pe 25 – 26 octombrie s-au organizat dezbaterile publice în judeţele Timiş şi Hunedoara pe tema raportului de impact asupra mediului privind autostrada. După această fază, procedurile administrative pentru emiterea acordului de mediu revizuit şi, mai târziu, a autorizaţiei de construire vor mai dura câteva luni bune. Decizia finală privind acordul de mediu o va lua Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (fiind vorba de un proiect care se întinde pe mai multe judeţe). În plus, liliecii din „Peştera Tunel”, de lângă Şoimuş (la aproximativ 5 kilometri de Deva) vor trebui mutaţi, operaţiune care va dura, de asemenea, câteva săptămâni. Existenţa liliecilor dintr-o fostă pivniţă aflată pe traseul autostrăzii a blocat, de asemenea, lucrările.

Peşteră „all-inclusive” pentru lilieci

În raportul de impact sunt menţionate două variante: ori se mută traseul şoselei de mare viteză (aşa cum ar dori şi ong-urile de mediu), ori se construieşte un alt adăpost. Pentru că prima variantă ar fi prea costisitoare, raportul propune, practic, construirea unei alte „peşteri” pentru lilieci. Este vorba despre o galerie amplasată aproape de „Peştera Tunel”, între DN 76 şi râul Mureş, lungă de 25 de metri, înaltă de 3,5 şi lată de 4 metri, care să fie acoperită cu un strat de pământ gros de 5 metri. „Peştera” nouă ar urma să aibă „o galerie laterală de acces pentru verificări, „un tub de ventilaţie cu debit reglabil şi o galerie de acces pentru lilieci. Construcția trebuie să fie la un nivel ferit de viituri, schimbări ale nivelului de apă a râului. Suprafața interioară trebuie să fie structurată pentru a le asigura liliecilor suprafețe de agățare. În plus pe plafonul interior trebuie formată o structură care asigură loc de agățare. Pentru asigurarea temperaturii adecvate sunt necesari 2 pereți despărțitori agățaţi de plafon, de 2 m și 1,6 m”, se arată în raportul amintit.

 

Şase luni pentru strămutarea unui cimitir

 

Acelaşi lot 4 al autostrăzii Lugoj – Deva a mai avut parte de un „ghinion”. În aprilie 2014, ministrul transporturilor de la acea vreme, Dan Şova, anunţa existenţa unui cimitir clandestin pe traseul autostrăzii. Apoi s-a aflat că era vorba despre pacienţi ai centrului de persoane cu handicap din comuna Brănişca, îngropaţi aici încă de prin anii ’80 pentru că fuseseră, pur şi simplu, abandonaţi de rude. Strămutarea cimitirului a fost făcută în perioada octombrie – noiembrie 2014. Primarul comunei de la acea vreme, Teodor Lazăr, declara că eroarea a apărut pentru că traseul autostrăzii a fost trasat „din birou”, fără ca nimeni dintre proiectanţi să se fi deplasat în teren pe toată lungimea autostrăzii. Aşa se face că cimitirul a fost descoperit de constructori abia în momentul în care aceştia se apucaseră să marcheze limitele şantierului.