Pentru Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor, anul 2017 a fost unul „ratat” din punctual de vedere al modernizării sistemului penitenciar, dar şi “un an al promisiunilor neonorate”. Acesta este punctual de vedere oficial al reprezentanţilor FSANP, potrivit unui comunicat remis redacţuiei EVZ în cursul acestei dimineţi. Supăraţi foc pe ministrul Justiţiei, căruia îi impută lipsa de implicare în problemele stringente ale Administraţiei Penitenciarelor, sindicaliştii din ANP avertizează, în textul aceluiaşi comunicat, că “anul 2018 se prefigurează a fi anul protestelor personalului din penitenciare. Urmează acțiuni în instanță, sesizări la instituțiile europene și acțiuni de protest în penitenciare și la București, iar calendarul și intensitatea acestora vor depinde în mare măsură de disponibilitatea la dialog a noului Guvern”, au conchis reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

“2017 a fost un an ratat pentru sistemul penitenciar. A început cu episodul "Noaptea ca hoții", cel care ar fi putut rezolva rapid problema în sensul grațierii cu țintă și al eliminării motivelor pentru așa un efort politic, și s-a incheiat cu "Pacea de la Penitenciarul Vaslui", moment in care ministrul a mai facut o promisiune de care nu s-a ținut: plata datoriilor către personalul din penitenciare, cele peste 1 milion de ore suplimentare, nerecuperate în ultimii 2 ani”. Aşa îşi încep “pomelnicul” plângerilor îndreptate împotriva Ministerului Justiţiei (în opinia sindicaliştilor din ANP, principalul vinovat pentru situaţia dificilă în care se află instituţia) semnatarii memoriului care a ajuns pe masa redacţiei EVZ. În comunicat se face un scurt istoric al tentativelor de soluţionare a crizei din penitenciare, soldate, din perspective sindicaliştilor, cu un eşec total:

Promisiuni nerespectate “nici măcar din greşeală”

“După 6 luni de mandat și de discuții pur teoretice despre sistemul penitenciar l-am determinat pe ministrul Justiției să coboare de la catedră și să viziteze primul penitenciar. La acel moment, pe fondul protestelor angajaților din penitenciare, i-am propus ministrului și o listă cu 12 soluții pentru problemele din penitenciare pe care a și promis, la o discuție ulterioară, că le va pune în practică, într-o formă sau alta. În realitate, însă, niciuna dintre aceste promisiuni nu a fost respectată. Nici măcar din greșeală”, se arată în textul comunicatului.

Eșec managerial, lipsă de comunicare şi aservire prin împuternicire

Sindicaliştii din ANP arată cu degetul spre pieptul ministrului de Justiţie pe care îl acuză că nu şi-a respectat cuvântul după ce a a promis că îşi asumă gestionarea sistemului penitenciar. “Pentru că nu poate fi gestionat (sistemul, n.r.) în regim de fără frecvență, am cerut să fie desemnat un secretar de stat care să aibă delegată competența de a gestiona sistemul penitenciar și proiectul de modernizare a acestuia. Ministrul și-a asumat conducerea cu intermitență, și asta explică lipsa totală de rezultate”, au punctat sindicaliştii.

Lipsă de comunicare

Un alt punct bifat de semnatarii comunicatului la capitolul acuzaţii aduse primului om din Ministerul Justiţiei, Tudorel Toader, face referire la lipsa de comunicare de care a dat dovadă în desele situaţii când a fost interpelat în legătura cu stringenţa problemelor din penitenciare. “Am cerut ministrului Justiției ca dialogul pe tema problemelor din penitenciare să nu fie doar o operaţiune conjuncturală de relaţie cu mass-media sub ameninţarea protestelor. A promis întâlniri lunare și și-a asumat un calendar pentru punerea în aplicare a soluțiilor dispuse de către primul-ministru. Nu s-a ținut de cuvânt”. “Aservirea prin împuternicire” este un alt “capăt de acuzare” invocat de sindicalişti. “Pentru că instituția împuternicirii era deja abuzată, am solicitat ministrului justiţiei să dispună modificarea procedurilor concurs şi urgentarea ocupării funcţiilor vacanţe de management superior din sistemul penitenciar. A înțeles rapid că un director numit prin concurs e un director independent și a blocat toate concursurile pentru aceste funcții, numind împuterniciți pentru câte 3 - 6 luni”, se specifică în comunicat.

Investiţii blocate, buget redus şi criză de personal

În continuarea comunicatului, se fac referiri la blocarea investiţiilor, sindicaliştii plângându-se de faptul că propunerea lor, de punere în practică a obligațiilor asumate de către Guvernul României și de demarare a planului de investiții aprobat în 2016 în sensul finanțării cu peste 800 de milioane de euro până în 2022 cu scopul de a moderniza sistemul penitenciar. Socoteala de acasă a sindicaliştilor nu s-a potrivit nici de data asta cu cea din târg, a conducerii Ministerului Justiţiei. “Bugetul penitenciarelor a fost redus cu peste 30 de milioane de Euro, echivalentul construirii unui penitenciar nou sau al modernizării a peste 11.000 de locuri de cazare în penitenciarele existente”, se arată în cumunicat. Alte puncte evidenţiate de sindicalişti se referă la subfinanțarea penitenciarelor, cererea de suplimentare a bugetului penitenciarelor avansată celor din conducerea Ministerului nefiind onorată. Nu în ultimul rând, semnatarii comunicatului se plâng de criza de personal, potrivit lor, angajările în sistemul penitenciar fiind blocate de către ministrul justiției care, susţin sindicaliştii, “a ținut luni bune la sertar propunerile în acest sens și a refuzat să susțină în fața Guvernului aceste inițiative, deși - în ultimii 2 ani - 1 angajat din 4 a părăsit sistemul penitenciar și, în acest context, se înregistrează milioane de ore suplimentare, din care peste 1 milion nerecuperate și neplătite”.

Acte normative necesare bunei funcţionări a sistemului penitenciarelor, blocate de Ministrul Justiţiei

Dezorganizarea penitenciarelor este o altă problemă ridicată de semnatarii comunicatului. “Având în vedere că de mai bine de 8 ani, statele de funcţii şi organigramele penitenciarelor n-au mai fost modificate pentru a fi adaptate nevoilor operative, am solicitat ministrului justiţiei să asigure suplimentarea acestor state de la 15.000 la 20.041 de funcţii, conform standardelor. După luni de tergiversări, am obținut suplimentarea cu 1.000 de funcții, însă acestea nu au fost finanțate niciodată”, au punctat sindicaliştii. Ei au mai adăugat că, exceptând proiectele care prevedeau beneficii pentru deținuți, practic toate celelalte acte normative necesare bunei funcționări a sistemului penitenciar au fost fie întârziate nepermis, fie blocate de către ministrul Justiției. Un exemplu în acest sens îl constituie aprobarea în noaptea premergătoare punerii în aplicare a regulamentelor necesare implementării recursului compensatoriu, fapt ce a dus la extrem de multe erori. Discriminarea salarială se află şi ea pe lista nemulţumirilor. “Prin aprobarea cu întârziere a unor regulamente interne și prin lipsa de implicare la nivel guvernamental, agenții, ofițerii și personalul civil din penitenciare au fost privați de unele drepturi salariale, deși au lucrat în condițiile care presupun acordarea acestor drepturi. Asfel, sporul pentru serviciul de continuitate nu a fost acordat angajațillor din penitenciare, după cum nu a fost acordate nici compensațiile pentru lucrul cu deținuți cu afecțiuni psihice, urmând ca acestea să fie recuperate în instanță”, se mai menţionează în comunicat.