Sibiu: capitala de ieri, oraşul de mâine

Sibiu: capitala de ieri, oraşul de mâine

ORAŞUL DE VIS: Anul 2007 a reprezentat boom-ul care a făcut ca Sibiul să fie astăzi unul dintre cele mai cunoscute şi căutate oraşe din România. În permanenţă în urma Clujului, ca vizibilitate, Sibiul a recuperat rapid teren prin imaginea culeasă în urma programului Capitalei Culturale Europene şi s-a impus pe harta turistică a Transilvaniei.

Administrativ vorbind, Capitala Culturală a însemnat mai mult decât o serie de spectacole şi numărul mare de turişti veniţi la Sibiu.

Zeci de milioane de euro au fost investiţi în infrastructură special ca Sibiul să arate perfect în cel mai important an al său din istoria ultimilor 20. Numai în Piaţa Gării au fost investite peste 6 milioane de euro. Iar astfel, centrul Sibiului arată ca scos din ţiplă.

Centrul istoric cere investiţii

Ne puteți urmări și pe Google News

Investiţiile masive şi viziunea arhitecturală au făcut ca centrul oraşului să fie un succes total, pentru toţi turiştii care au „călcat” Sibiul în ultimii doi ani. „Sibiul a devenit un oraş cunoscut turistic în ultimii ani şi asta se vede deoarece aspectul exterior al clădirilor din Centrul Istoric a devenit mai îngrijit, datorită investiţiilor Primăriei. Este păcat totuşi că aceasta nu acţionează ferm împotriva celor care degradează imagine istorică a oraşului, zugrăvind faţadele în culori stridente, înlocuind elemente valoroase istoric cu unele noi sau pur şi simplu construind clădiri ce nu se integrează urbanistic. Pe viitor şi cartierele mărginaşe ar trebui incluse în planurile Primăriei de dezvoltare masivă pentru că acum beneficiază doar de minimul de investiţii. Poate că odată cu definitivarea viitorului PUG se va urgenta dezvoltarea cartierelor într-un mod clar şi stoparea construcţiilor parazitare”, spune Tudor Popa, arhitect.

Cartierele mărginaşe ale Sibiului sunt sufocate de numărul mare de maşini şi mic de locuri de parcare. În cartierul Vasile Aaron, poliţiştii comunitari adună „averi” serioase de pe spinarea celor care îşi parchează maşinile neregulamentar, pentru că nu au la dispoziţie suficiente locuri de parcare. Acest cartier este prevăzut pentru prima investiţie în parcări supraetajate în Sibiu, care va fi făcută din fonduri europene.

Oraşul de Jos poartă o luptă continuă cu craterele ivite în şosea, marea majoritate datorate companiilor care lucrează la reţele şi lasă gropi în carosabil. Primăria a introdus special un regulament nou de asfaltare, care obligă aceste societăţi la reparaţii.

Un oraş sufocat de maşini

Nici traficul nu e unul dintre punctele care face Sibiul un oraş plăcut. Lipsa centurii ocolitoare a Sibiului face ca oraşul să fie un adevărat nod la intersecţia drumurilor naţionale 1 şi 7. Prin Sibiu trec zilnic în jur de 22 de mii de maşini.

„Infrastructura suferă din cauza lipsei centurii oraşului şi a lucrărilor de construcţie, din câte am văzut se încearcă constant îmbunătăţirea condiţiilor de trafic dar mai este mult de muncă. Partea bună este că avem un aeroport ce oferă o alternativă decentă şi din ce în ce mai ieftină. Majoritatea investiţiilor făcute de primărie pot fi considerate deştepte, putem vedea acest lucru din numărul tot mai mare de turişti care ne vizitează oraşul şi din laudele primite de centrul nostru istoric”, spune Călin Turcu, inginer IT.

Oraş universitar, Sibiul pare să nu exceleze în rezultate deosebite pe tărâmul învăţământului. Vocile sunt împărţite, în funcţie de domeniile studiate. „Universităţile locale oferă o diversitate mare a opţiunilor de studiu şi ca să fac referire strictă la domeniul meu, absolvenţii din IT nu au probleme în a-şi găsi un loc de muncă în oraş”, mai spune Călin Turcu. În Sibiu funcţionează acum patru universităţi. Cea mai mare dintre ele este Universitatea „Lucian Blaga”, cu peste 20 de mii de studenţi, urmată de universităţile private Alma Mater, Româno-Germană şi Dimitrie Cantemir.

“Sănătatea, ca peste tot în România, este un sistem bipolar definit de calitatea medicilor şi lipsa fondurilor”, spune Călin Turcu. Iar lipsa fondurilor afectează cel mai puternic sistemul sanitar sibian.

Până anul trecut în cărţi pentru un nou spital clinic de urgenţă, Sibiul este ameninţat să rămână în continuare doar cu Spitalul Clinic Judeţean situat în centrul oraşului. Sibiul a fost prezent pe lista de investiţii a Ministerului Sănătăţii pentru construcţia unui nou spital. Investiţia se ridică la circa 115 milioane de euro, în care sunt incluse şi aparatele medicale necesare. Proiectul este blocat financiar în acest moment, potrivit directorului ASP Sibiu, Ioan Maniţiu, şi a fost scos de pe lista de priorităţi a Ministerului Sănătăţii.

Una peste alta, Sibiul este împărţit între două păreri. Cea a turiştilor, încântaţi din cale afară şi cu cuvinte laudative şi cea a celor care locuiesc în acest oraş, care tind să se aplece mai degrabă asupra defectelor Sibiului decât asupra realizărilor din ultimii ani. „Ca locuitor al Sibiului, nu văd motive întemeiate care m-ar convinge să aleg alt oraş de domiciliu deşi am avut în trecut de câteva ori acest gând, din cauza nivelului slab al Universităţilor de aici”, spune arhitectul Tudor Popa. Chiar şi aşa, puţini sunt cei care ar schimba Sibiul pe un alt oraş. „Personal nu aş schimba Sibiul cu nici un alt oraş din România”, încheie Călin Turcu, inginer IT.