Editura Evenimentul si Capital

Sfinxul şi Babele, domnul şi doamnele de piatră

d1242db334194f0a0c0f614a7666e6e2
Autor: | | 5 Comentarii | 0 Vizualizari

În vârful munţilor Bucegi, stâncile şochează prin formele lor umanoide care au îndemnat oamenii să caute răspunsuri mistice cu privire la modelarea lor.

În jurul Sfinxului din Bucegi şi al Babelor s-au ţesut legende şi s-au învârtit zeci de teorii mitologice, năstruşnice ori doar amuzante. Unii afirmă că n-ar fi naturale, ci modelate cu har şi interes de mâna omului, alţii că „pietrele“ din vârf de munte emană energii pozitive nemaiîntâlnite care au apărat ţara de duşmani, iar cei mai „originali“ spun că sunt - fără nicio îndoială - urme ale unei civilizaţii extraterestre. Între vizionara Valentina din Iaşi, care ar fi simţit şuvoiul de energie ce se revarsă din Sfinx, şi „geologul“ Traian Trofin - în fapt un fost curator al unui muzeu de la Buşteni -, care ar fi văzut şi examinat câteva fenomene paranormale în zonă, se strecoară imaginaţia turiştilor care, din motive mai puţin senzoriale, se caţără pur şi simplu pe Sfinx şi scrijelesc măscări pe „faţa“ monumentului. Însă, peste toate, există un interes neîncetat pentru forma, trecutul şi puterile Sfinxului şi Babelor care arată cât de important le este locul în salba de „minuni naturale ale României“, prezentate în serial de „Evenimentul zilei“. Simboluri naţionale, motiv de căţărare După o călătorie cu telecabina peste râpe, capre negre şi cascade, Sfinxul este pentru călători un motiv de popas odihnitor, dar şi spectaculos prin formă şi aşezare - pe coama muntelui. Prilej pentru unii să facă poze, pentru alţii să încalece „minunea“ printr-un soi de microalpinism de prost-gust, iar pentru restul de enervare corectă: „Cum să fiu mulţumit cu ce se întâmplă aici, când îi vezi pe toţi că vor să se urce pe Sfinx. Astea-s monumente, obiective turistice care trebuie păstrate cu grijă pentru că sunt formate din rocă sedimentară, nu foarte dură. Cum să vii să te urci pe ele? Sunt daruri pe pământ românesc, simboluri naţionale. Deci are sens să vin mai des ca să văd mizeria din jur?“, se revoltă Valentin Ebraş, venit din Deva prentru o excursie în Bucegi. Mituri demontate Uriaşul cap de om din vârf de munte, atracţie turistică şi „minune“ care suscită interesul turiştilor şi pe cel al cercetătorilor, este, în fapt, doar o stâncă modelată în urma acţiunii îndelungate a îngheţului şi dezgheţului, roasă de vânt şi de ploaie. Pe scurt, natura a ales forma acestor stânci de la înălţime: cea de ciuperci (Babele) sau de cap uman (Sfinxul). Totuşi, s-au format de-a lungul timpului mai multe teorii care aduc în discuţie intervenţia umană asupra acestor stânci ori să treacă „monumentele“ pe lista enigmelor lumii. Printre presupuneri se numără faptul că „Atlasul“ din mitologia greacă n-ar fi altul decât vârful Omu din Bucegi, că Prometeu a fost înlănţuit de o stâncă de pe acelaşi vârf, că Babele ar fi nişte altare ciclopice ale vechii populaţii pelasge, sau că Sfinxul Bucegilor ar fi fost modelat de daci. De altfel, asemănarea izbitoare a Sfinxului cu un cap de dac acoperit cu o cuşmă a îndemnat perpetuarea miturilor. În ciuda acestor teorii vin cercetătorii geologi, pentru care „misterul“ Sfinxului este dezlegat de mult: „Pentru noi, geologii, atât Sfinxul, cât şi Babele reprezintă o modelare simplă care prin formă doar dau senzaţia că se apropie de ceva mistic sau artistic, care ne duce cu gândul la sculptură. Pentru geologie nu au o mare importanţă, geologic nu au secrete. Mai profan spus, este un sandvici de straturi de roci cu diferenţiere a durităţii, şi prin fenomenul de abraziune au luat aceste forme. Dar o mare importanţă o au pentru geoturism, şi-aici sunt de acord cu conceptul de minune naturală a României, foarte spectaculoasă de altfel, motiv pentru care a pus probleme şi istoricilor care au încercat să arate că sunt modelate prin intervenţie umană“, precizează Dan Grigore, cercetător la Muzeul Naţional de Geologie din Bucureşti. INTRĂ AICI PENTRU A VOTA COPIII SFINXULUI Ciuperci, broaşte şi troiene În afară de cele mai cunoscute figuri sculptate în piatră de natură, Sfinxul şi Babele, se mai află în Bucegi şi alte figuri antropozoomorfe uriaşe. Mai puţin cunoscute, dar vizibile pentru căutători sunt „ciupercile“, „broaştele“, „şerpii“ sau „troienele“. Acestea au formă de arsuri eliptice, cercuri stranii pe care nu creşte nimic şi chiar uriaşe „cariere“. Toponimia locurilor aproape şi mai misterioasă decât forma stâncilor: Oboarele, Nucet, Blana, Vârful cu Dor, Lăptici, Furnica, Piatra Arsă, Jepii, Cocora, Obârşia, Doamnele sau Găvanele sunt doar câteva exemple de denumiri ce induc misticismul care a apărut încă de la descoperirea acestor forme. SUSPENDAŢI. Telecabina urcă plină de turişti până pe platoul Bucegilor DATE TEHNICE LOCALIZARE. Sfinxul este situat la 2.216 metri altitudine, iar Babele la 2.206 metri. Ambele formaţiuni se află în Carpaţii Meridionali, partea central-nordică a masivului Bucegi, cea mai apropiată staţiune turistică fiind oraşul Buşteni. Acesta se află la 135 de kilometri de Bucureş ti, pe drumul spre Braşov. Altitudinea medie a oraşului Buşteni este de 850 m. ACCES. Cu telecabina Buşteni-Babele, cu plecare din oraşul Buşteni. Aceasta este cea mai rapidă cale de acces, distanţa fiind parcursă în aproximativ 15 minute. PREŢ. Biletul unui singur drum cu telecabina, pentru un adult, este de 23 de lei, în timp ce copiii sub 12 ani plătesc jumătate din sumă. CAZARE. Cabana Babele, la o altitudine de 2.206 metri. Capacitate: 108 locuri în camere cu 2-12 paturi, bufet şi restaurant cu autoservire permanentă, lumină electrică de la reţea publică, toaletă şi apă curentă, încălzire cu gaze naturale şi calorifere. Cabana este situată pe platoul munţilor Bucegi, sub Vârful Babele, şi reprezintă baza turistică centrală a munţilor Bucegi, aici încrucişându-se principalele drumuri. TARIFE. 20 lei de persoană în camerele cu 4-12 paturi, 50 de lei în cameră cu pat dublu fără grup sanitar propriu, 70 lei cameră cu pat dublu cu grup sanitar. CLIMĂ. Vara, temperatura la peste 2.000 de metri depăşeşte rar 10 grade Celsius. De altfel, pâlcuri de zăpadă se pot vedea chiar şi în luna iulie în apropierea Sfinxului, pe văile masivului Bucegi. INTRĂ AICI PENTRU A VOTA Despre campanie... CITIŢI ŞI: CAMPANIE EVZ: Cele 7 minuni naturale ale României

Pagina 1 din 2


Tag-uri:

Alte articole din categoria: Minunile României

libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate