Editura Evenimentul si Capital

Nicu Ceaușescu avea o PĂRERE PROASTĂ despre MARXISM și despre orice formă de dictatură. SERIAL: Sfârşitul „Epocii de aur”, aşa cum a fost văzut de fiul comandatului superm (III)

Într-o vreme în care cunoștințele social-politice ale românului de rând se rezumau la bancuri cu Bulă, Nicu Ceaușescu se mișca cu lejeritate în domeniul Politologiei
Autor: | | 2 Comentarii | 2718 Vizualizari

Odată chestionat de jurnaliștii sibieni, Lucian Jiman și Rudolf Kamla, cu privire la viziunile sale politice, Nicu Ceaușescu surprinde, iarăși, în interviul acordat publicației Tribuna, în vara anului 1990, pe când se afla în Penitenciarul Aiud.

Opiniile sale erau ale unui liberal, de altfel așa s-a și definit a fi, un ins cu concepții liberale. Să recunoaștem, imediat după evenimentele din decembrie 1989, puțini dintre noi aveam cunoștiințe care țin de materia Politologie, puțini aveam habar despre diferențele de esență dintre doctrinele de Stânga și cele de Dreapta, sau ce este acela un Centru politic. Ceea ce știam cei mai mulți dintre noi, se rezuma mai mult la partea anecdotică, diferențele dintre socialism și capitalism, dintre Est și Vest, erau percepute mai cu seamă ca în celebrul banc, întrebare retorică, “dacă la ei este atât de rău și la noi atât de bine, atunci, de ce la ei este atât de bine și la noi atât de rău?”.

Din acest punct de vedere, și nu numai, mezinul Ceaușeștilor surprinde. Se dovedește a fi fost un cunoscător al mecanismelor societății concurențiale, al eficienței proprietății private, era capabil de opinii critice de substanță. Mai mult, înțelegea la modul fin legitățile prin care practica marxismului duce inevitabil la dictatură, consecință pe care o considera nu doar lipsită de corectitudine, dar și de nedorit din prisma dezvoltării economice și sociale. Peste toate, nu greșim dacă tragem concluzia potrivit căreia Nicu Ceaușescu nu dădea doi bani pe comunism.

„După numai şapte decenii, marxismul şi-a dovedit anacronismul în constituirea socialismului şi comunismului”

Lucian Jiman, Rudolf Kamla

1990. Vara.

– Credeţi că, sub raportul eficienţei, proprietatea privată este superioară sau nu proprietăţii socialiste?

Da, este, şi-i absolut normal. De ce? Pentru că, atîta timp cît nu există o concurenţă este ca în povestea aia: alergi de unul singur şi eşti tot primul. La noi, nenorocirea nu consta doar în asta; nu numai că nu exista concurenţă, dar toate lucrurile erau excesiv dirijate. Sigur că era doar un singur avantaj: asigurai, cît de cît, la toată lumea, salarii şi asta, pentru că, practic, statul subvenţiona toate sectoarele şi domeniile de activitate.

Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate