Editura Evenimentul si Capital

SENATUL EVZ: Un puzzle cu Securitate, partid si UTC (Episodul 1)

4bd53fd3ffd87dd04885a2308f2e94b1
Autor: | | 28 Comentarii | 0 Vizualizari

Vladimir Tismaneanu: "Ne aflam la Bucuresti, in luna aprilie 1965. Mai exact, la Facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti."

Pe 19 martie murise Gheorghiu-Dej. Succesorul sau, Nicolae Ceausescu, era cunoscut drept un infocat stalinist.

Antisovietic, se sustinea printre cei informati, dar nu mai putin dogmatic.  Un grup de studenti din anul doi, intre care cei mai activi erau Stelian Traian Vasar, Octavian Nicolae, Mihai Turcu si Iulian Badin (tatal ziaristului de la "Adevarul") vorbeau multe, puneau intrebari in seminar, erau liderii informali ai unei studentimi tacute si timorate.

Despre aceste lucruri scrie un articol tulburator Catalin Mamali in revista ieseana "Timpul", din septembrie 2006. Este, de fapt, o scrisoare deschisa intitulata "O groapa morala comuna nu ajuta nimanui".

Intr-adevar, mentinerea falsei constiinte prin anestezie morala nu serveste nimanui. Au existat calai, dar si eroi. Sa nu-i confundam. Mamali vorbeste despre capitularea unor profesori, ca si despre culpabilele lor taceri din anii mai recenti, cand nu i-a impiedicat nimeni si nimic sa vorbeasca, sa depuna marturie pentru oroarea din 1965 (si nu numai). Intre acestia, Ion Ianosi.

Nu stim exact ce rol a jucat. Probabil unul pasiv, de spectator inspaimantat. Insa, sa fie clar, aceea nu era o "reuniune", ci o inscenare odioasa. Pe de alta parte, cand ma gandesc cum a fost tratat Mircea Mihaies pentru ca a indraznit sa spuna cateva adevaruri factuale despre dl Ianosi, ma cutremur.

De ce nu vine dl Ianosi, fost activist la sectia cultura a CC al PMR (1955-1965), sa spuna ce s-a intamplat atunci? Ce motive are sa-si mentina ciudata tacere?

Din cate stiu, in prima faza, a fost de partea studentilor, abia apoi a capitulat. Cat de mult? Cu ce pret? Unde sunt fostii colegi ai victimelor, poate si din ani mai mari, unii dintre ei figuri publice in Romania de azi? De ce au tacut si tac?

Decan al Facultatii era Tudor Bugnariu, ilegalist faimos, vedeta, impreuna cu sora sa Zoe, a unui proces al antifascistilor in anii ‘30 la Cluj. Secretar de partid pe facultate, Constantin Nicuta, proaspat reintors de la Paris unde fusese ambasador si condusese actiunea de privare a lui Vintila Horia de Premiul Goncourt. Iesean, specialist in Max Weber, avea pete in dosar.

Conferentiase pe frontul de rasarit. Devenise mai catolic decat Papa. Drept care a ajuns militant activ in ARLUS, ministru adjunct al invatamantului, diplomat comunist. Bugnariu era cunoscut pentru deschiderea sa catre studenti.

Era casatorit cu Dorli, fiica lui Lucian Blaga. Pentru partid, era un personaj incomod. Tot incomod s-a dovedit a fi si secretarul de partid pe universitate, Haralambie Niculescu.

Pagina 1 din 2


Tag-uri:

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate