Editura Evenimentul si Capital

Șeful Direcției Juridice din SRI: “Încep uneori să cred că săvârşirea unor fapte de corupţie este o boală care macină societatea românească”

15-04/unnamed_67-465x390
Autor: | | 20 Comentarii | 2531 Vizualizari

Generalul Dumitru Dumbravă, șeful Direcţiei Juridică a Serviciului Român de Informaţii, arată într-un interviu acordat site-ului de specialitate juridice.ro că “faptul că în România nu am avut atentate teroriste, faptul că nu avem evoluţii ale crimei organizate spre fenomene violente întâlnite în unele ţări vecine se datorează muncii sutelor de ofiţeri”.

Conduceţi Direcţia Juridică a Serviciului Român de Informaţii. Când vorbim de un departament/direcţie cu profil juridic al unei instituţii sau companii, cam ştim despre ce este vorba: jurişti, dosare, instanţă, opinii juridice. La SRI cum este?

Dumitru Dumbravă: Cam acelaşi lucru, jurişti, dosare, parchete, opinii, instanţă uneori, invariabil amalgamate cu multe, foarte multe informaţii, mai mult sau mai puţin secrete. Juriştii sunt înainte de toate jurişti, indiferent de instituţia sau compania pentru care lucrează, persoane care promovează respectul faţă de lege.

Diferenţa este că juriştii SRI îşi desfăşoară activitatea sub zodia impredictibilităţii, în sensul că, zilnic, ne sunt testate limitele interpretării. Suntem pregătiţi mereu pentru “cel mai rău scenariu posibil”, fără a şti exact viziunea regizorală, dar având convingerea că scenariul poate fi scris în timp ce piesa se joacă având sala plină. Ca atare, la SRI, apreciem juriştii care găsesc resurse intelectuale să exploateze eficient legea în două/trei jurisdicţii naţionale, eventual şi sub cupola aquis-ului ori altor reglementări din sfera Dreptului internațional.

 

Fenomenul corupţiei se află în atenţia Serviciului Român de Informaţii. Corupţia nu a fost şi nu este o noutate, însă extinderea corupţiei în medii precum cel juridic creează o problemă de percepţie a imaginii Justiţiei. Cum identifică SRI silueta manifestării corupţiei?

Dumitru Dumbravă: Fenomenul corupţiei, ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, a intrat relativ recent în portofoliul SRI. Încercăm să ne convingem că este doar o etapă, determinată de persistenţa acestui fenomen social şi, mai ales, de consecinţele grave pe care le generează, dată fiind amploarea sa deosebită, cu forme variate şi complexe manifestate la toate nivelurile societăţii.

Angajarea SRI în această luptă, până la urmă, de asanare morală a societăţii s-a făcut ca structură de suport a autorităţilor judiciare cu atribuţii în materie şi mă bucur că, în prezent, nivelul de încredere şi calitate a cooperării a atins o cotă de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat. Saltul evoluţiei în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupţiei, focalizând secvenţial instrumentele investigative pe toată lungimea lanţului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar îşi dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii.

Să nu uităm că, înainte de orice, procurorii sunt cei care instrumentează diferitele fapte de corupţie săvârşite de către magistraţi, iar nişte judecători îi condamnă.

 

Te-ai aştepta de la oameni care au făcut şcoli de Drept şi care sunt de ani de zile în sistemul de Justiţie să nu fie tentaţi de nişte răsaduri de flori, excursii sau bani. Dar, de ce nu? Care este scopul menţiunii din comunicatele DNA, DIICOT cum că procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii? Nu este presupus? Are efect de calmare sau de atenţionare că suntem cu ochii şi, mai ales, cu urechile şi pe voi?

Dumitru Dumbravă: Am vorbit puţin înainte de o anumită patologie şi încep uneori să cred că săvârşirea unor fapte de corupţie este o boală care macină societatea românească, după ce decimează conştiinţele unor oameni îndeobşte educaţi, absolvenţi de drept, care s-ar putea revendica unei elite. Da, aţi amintit de răsaduri, excursii… Eu îmi amintesc de un Ipad, telefoane mobile… Uneori este vorba despre funcţii înalte sau materiale de construcţii – în funcţie de creativitatea mituitorului, miza aflată în joc şi rezistenţa magistratului supus unei astfel de presiuni.

SRI acordă sprijin DNA, DIICOT şi structurilor locale ale Ministerului Public, fie informativ, fie tehnic, sens în care suntem, pe bună dreptate, menţionaţi în acele comunicate. De aici şi până la a considera că suntem cu ochii pe toţi actorii sistemului judiciar e cale lungă şi, oricum, este mai mult o percepţie care, este drept, poate avea şi efecte disuasive.

Realitatea este că, în foarte puţine cazuri de corupţie în sistemul judiciar, SRI pleacă de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degrabă că, aplecându-ne asupra fenomenului, am determinat analitic câteva pattern-uri infracţionale care apar ca nişte anomalii în sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infracţionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificând actorii şi partiturile jucate de aceştia, fie că este vorba de poliţişti, de procurori, judecători și, de ce nu, SRI-işti.

Un lucru nu încetează să mă uimească de fiecare dată. Sunt momente în care toate ecranele televiziunilor de ştiri se îngălbenesc de breaking-news-uri. Ei bine, pe acest fond, maladiv, hepatic, sunt unii care privesc şi-şi numără banii primiţi drept mită, crezându-se imuni la reacţia autorităţilor. Vestea proastă pe care le-o dau este că statul român şi-a dezvoltat sistemul imunitar, iar SRI este unul dintre anticorpii bine dezvoltaţi şi echipaţi pentru însănătoşirea societăţii şi eliminarea corupţiei.

În altă ordine de idei, aceste comunicate trebuie privite ca o recunoaştere a muncii desfăşurate în tăcere, cu profesionalism şi dedicare de către personalul Serviciului. Dat fiind că situaţiile în care un ofiţer SRI poate să vorbească despre ceea ce face pentru ţară nu sunt multe, aceste comunicate reprezintă, în fapt, o minimă recompensă pentru aceia care, ani la rând, îşi dedică viaţa asigurării liniştii cetăţenilor.

 

Când e vorba de securitate naţională, Serviciul nu distinge între categoriile sociale şi pare că se duce glonţ la locul, oamenii care o pun în pericol şi nu dă greş defel pentru că ştie că ofertele de corupţie nu au caracter sezonier. Normele care reglementează activitatea Serviciului sunt adaptate realităţilor, uneori paralizante? Sau sunt prea democratice?

Dumitru Dumbravă: Capabilităţile SRI sunt extinse sau contrase atât cât permite cadrul normativ în vigoare. Sigur că totdeauna este loc de îmbunătăţiri, atât timp cât creativitatea mereu surprinzătoare a infractorilor induce o dinamică alertă de îmbunătăţire a acelor pattern-uri de care am vorbit. Ultimele update-uri legislative survenite, de punere în aplicare a noilor Coduri, au condus la o aliniere a legislaţiei specifice la standarde, inclusiv în materia garanţiei şi protecţiei drepturilor omului, unanim acceptate la nivel comunitar, internaţional în societăţi democratice consacrate.

Operăm cu instrumentele juridice puse la îndemână de Legiuitor, sub control democratic, cu speranţa ca, pe măsura adaptării societăţii, în acord cu evoluţiile tehnologice, vom avea la dispoziţie şi alte instrumente normative cu care deja operează agenţii similare din UE. Din această perspectivă, salutăm iniţiativa Administraţiei Prezidenţiale care a înţeles că, în domeniul securităţii naţionale, realităţile evoluează întotdeauna mai rapid decât normele juridice şi a decis să se implice în procesul de reanalizare a pretinselor legi „Big Brother”, recent declarate neconstituţionale de către Curte. Sperăm că această implicare va permite depăşirea blocajului în care ne aflăm în prezent.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
Loading...

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate