Editura Evenimentul si Capital

Sebeş – orăşelul din România cu ŞOMAJ ZERO şi buget mai mare decât multe capitale de judeţ | Foto galerie

Sursa foto: Eduard Schneider
Autor: | | 1 Comentarii | 2164 Vizualizari


Vezi galeria foto:

Cum au şters investitorii străini din dicţionar cuvântul „şomaj” şi de unde are o primărie mică un buget de invidiat de orice reședință de județ.

Interviu cu Dorin Nistor, primarul Municipiului Sebeş

Întrebare: Aproape orice administraţie locală din România are, în primul rând, problema banilor. Cum stă Sebeşul la acest capitol?

Dorin Nistor: Sebeşul are actualmente o carte de vizită extrem de atractivă în ceea ce priveşte aspectul dezvoltării sale economice, fiind unul din cele mai bine cotate repere de pe harta mediului de afaceri din România. Investitori cu nume sonore, branduri de înaltă clasă şi-au asociat numele cu Sebeşul. Suntem un caz fericit, avem beneficiul unui climat favorabil, atât în ceea ce priveşte poziţionarea geografică, cât şi în ceea ce priveşte accesul facil la infrastructură, resurse, încercăm să promovăm o politică fiscală transparentă, adaptată dezvoltării locale și regionale. Am mizat mult pe acest aspect în lunile care s-au scurs de la alegerile locale, deoarece am cunoscut în detaliu aşteptările pe care le aveau investitorii de la guvernarea locală şi de la instituţiile care trebuie să răspundă în mod transparent şi prompt nevoilor agenţilor economici. Ca să fiu mai concret în răspunsul la întrebarea dumneavoastră, da, avem un buget onorabil, care ne permite în mare măsură acoperirea nevoilor imediate şi care ne facilitează accesul la resurse mai generoase, în cazul unor investiţii de mai mare amploare. Raportat la o populație de circa 32.000 de locuitori, bugetul anului 2015 a fost de aproximativ 13 milioane de Euro încasați, iar bugetul anului 2016 se va încheia cu mai mult de un milion de Euro peste cel din anul precedent, conform ultimelor noastre estimări.

Întrebare: Care este sursa acestor venituri consistente?

Dorin Nistor: Sursa o reprezintă, la fel ca și în cazul celorlalte administrații publice locale, impozitele pe clădiri, pe terenuri, impozitele pe mijloace de transport auto, taxele pentru eliberarea autorizațiilor de construire, precum și taxele de firme. La acestea se adaugă, desigur cotele defalcate, din taxa pe valoare adăugată și impozit pe venit, plus finanțările externe nerambursabile (fonduri de la bugetul de stat sau din surse europene) pe care încercăm din răsputeri să le atragem, având în vedere că aceasta nu a fost tocmai o prioritate în vechile administrații care au condus destinele Sebeșului. Aș putea să vă dau un exemplu fericit: în cursul lunii septembrie 2106, am adus la visteria locală nu mai puțin de 800.000 de Euro, finanțări nerambursabile, care vor fi fructificate în domeniul educației și al sănătății. Evident, eforturile noastre continuă, mai ales că suntem și în perioada în care îmbunătățim echipa managerială din cadrul primăriei, care mă va sprijini să realizez proiectele pentru care Sebeșul mi-a dat încrederea de a-l reprezenta.

Întrebare: În oraşele cu probleme de şomaj şi administraţia locală are probleme: fie că vorbim de asistaţi social, de taxe şi impozite puţine sau greu de colectat, fie că ne gândim cum micile afaceri funcţionează mai greu sau nu funcţionează, aşadar nici nu plătesc impozite. Care este situaţia la Sebeş?

Dorin Nistor: Situația colectării sumelor la bugetul local, provenite din taxe şi impozite de la agenţii economici care îşi desfăşoare activitatea în municipiul Sebeş este una favorabilă. Concret, bugetul local se bucură de aportul a circa 1,5 milioane Euro pe an provenite din impozitele pe proprietate onorate de agenţii economici aflaţi în „top 20” companii care activează pe raza administrativ teritorială a Sebeşului. Ar fi important să precizăm faptul că nivelul cotei de impozitare aplicate persoanelor juridice este de 1%, aspect care facilitează în mod evident dezvoltarea mediului economic şi atrage noi investiţii la Sebeş. Micile afaceri locale se mențin pe piață, fiind interconectate cu marii agenți economici din Sebeș sau din întreg județul Alba. În ceea ce privește numărul asistaților sociali, acesta este de circa 150 de persoane, raportate la populația totală de 32.000 de locuitori. Atitudinea față de persoanele asistate social este una de implicare prin muncă prestată în folosul comunităţii, acolo unde există persoane apte de muncă din punct de vedere medical. Încercăm să încurajăm spiritul pro-activ, susținem protecția socială, acolo unde nevoile o impun.

Întrebare: Cum investiți banii de care dispuneți, care sunt domeniile spre care vă îndreptați atenția cu prioritate?

Dorin Nistor: Cel mai generos procent este direcționat către investiții în infrastructură (refacere și modernizare străzi, alimentare cu apă și sisteme de canalizare), iluminat public, amenajare spații verzi, acestea fiind nevoi prioritare. Ne preocupă investițiile în educație, în sistemul de sănătate și avem în vedere și sistemele de servicii sociale destinate categoriilor vulnerabile. Un aspect important pe care am mizat, după investitura în poziția de primar, a fost să încerc să revitalizez viața socială și culturală a comunității, să determin o creștere calitativă a serviciilor oferite, să sporim gradul de confort urban și să generăm proiecte de petrecere a unui timp liber de calitate. Concret, am inițiat un proiect amplu pentru amenajarea unei vaste zone de agrement, în Parcul Arini, care sa cuprindă un ștrand, un spațiu deschis generos destinat evenimentelor în aer liber, o zonă de servicii. Un alt proiect în care cred și care face parte din programul meu vizează repunerea în valoare a centrului istoric, prin care burgul săsesc să-și redobândească farmecul de odinioară, însă să se integreze armonios în realitățile zilelor noastre, ca utilitate și confort urban. Locuitorii Sebeșului își doresc evenimente culturale și artistice de calitate și cred că ar fi benefic să socializăm mai mult, după orele de muncă, să ne petrecem timpul liber cât mai atractiv la noi în oraș.        

Întrebare: Ar fi posibile aceste proiecte de amploare fără investitorii străini din Sebeș?

Dorin Nistor: Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este unul pe care îl intuiţi cu uşurinţă: investiţiile străine sunt extrem de importante şi au constituit fundamentul acestei dezvoltări fără precedent. Însă, eu cred că ar trebui să subliniem şi afacerile româneşti, care au menţinut linia tradiţională a industriei cu care Sebeşul se făcea cunoscut, cu muţi ani în urmă. Menționez brand-ul Ciserom (industria textilă), Pehart (industria producătoare de hârtie), iar de dată relativ recentă, aş exemplifica afacerile de familie Elis Pavaje (industria materialelor de construcţii), Alpin 57 Lux (industria alimentară), Trans Iviniș, Oprean, Trans Avram (care activează în domeniul transporturilor). Pentru că am nominalizat întreprinderi româneşti, aş menţiona şi marile investiţii străine: Holzindustrie Schweighofer SRL, Kronospan SA, Star Transmission & Star Assembly, Savini Due. Consider că producătorii din industria lemnului au fost atraşi la Sebeş, în primul rând de tradiţia pe care am avut-o în aceste domenii și de posibilitatea de a beneficia de forţă de muncă înalt calificată, de resurse umane pregătite pentru a face faţă unei provocări profesionale oferite de marii investitori străini. Ştiu, de exemplu, că Holzindustrie Schweighofer are peste 400 de ani experienţă în domeniul procesării lemnului, fiind un actor important pe piața europeană. În România, a generat peste 3.000 de locuri de muncă, din care peste 700 de locuri de muncă la Sebeş, iar cifra lor de afaceri a fost, anul trecut, de peste 500 de milioane de Euro. Compania italiană Savinidue a venit cu o ofertă concretă de peste 400 de locuri de muncă în municipiul Sebeş, solicitându-ne chiar sprijinul ca autoritate locală în vederea identificării de forţă de muncă dornică de înrolare în acest domeniu al producătorilor de mobilier de baie. Aş vrea să precizez că toate cifrele pe care vi le furnizez ne-au fost comunicate în mod direct de către partenerii noştri, deoarece acest gen de raport mi-am propus să-l construiesc în relaţia cu investitorii noştri locali. Una din priorităţile din agenda mea de primar a reprezentat-o întâlnirile cu agenţii economici, fapt care mi-a permis să cunosc în detaliu activitatea pe care o desfăşoară la Sebeş şi pentru buna desfăşurare a căreia încercăm să fim parteneri de cursă lungă.  

Întrebare: Pe lângă taxe şi impozite plătite la bugetul local sau locuri de muncă create, ce aport mai au aceştia la viaţa comunităţii? Cât de implicaţi sunt?

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
Loading...

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate