Peste 75 la sută din unităţile de învăţământ din România sunt afectate de fenomene de violenţă, circa trei la sută dintre copii şi tineri cad victime violenţelor, iar 80 la sută dintre cadrele didactice se plâng de agresivităţi.
Ciprian Ciucu, PR Manager la Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), organizatorul seminarului "Şcoala spune NU violenţei! - Modalităţi de prevenire a violenţei în şcoală", a deschis sesiunea prezentând violenţa în şcolile din România ca un "fenomen durabil", care "exista, dar nu era conştientizat".
Potrivit expertului olandez al International Child Development Initiatives (ICDI), Nico Van Oundenhoven, violenţa în rândul copiilor este un fenomen global, care poate proveni din neglijenţa părinţilor şi a societăţii, din sărăcie, agresiuni, discriminare şi chiar boli precum SIDA. Expertul a îndemnat la informare despre programele pentru combaterea violenţei şi a propus jocurile şi activităţile extraşcolare ca soluţie pentru reducerea agresiunilor.
O altă perspectivă asupra violenţei în unităţile de învăţământ este aceea că relaţia dintre profesori şi elevi ar trebui să funcţioneze ca un parteneriat, în care fiecare să aibă ceva de spus. Astfel, a spus Mariana Niţelea, director la Biroul de Informare al Consiliului Europei în România, s-ar crea o "şcoală democratică şi armonioasă" şi o atmosferă pozitivă care nu ar îndemna la violenţe.
Ne puteți urmări și pe Google News
O anchetă asupra violenţei în şcoli demarată de UNICEF România, alături de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC), Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi Institutul de Criminalistică, arată că proporţia unităţilor de învăţământ la nivelul cărora se înregistrează fenomene de violenţă depăşeşte 75 la sută, în vreme de aproximativ trei la sută dintre copii şi tineri cad victime ale violenţei de orice fel.
Elevii nu sunt singurii supuşi violenţelor în şcoli, 80 la sută dintre pedagogi plângându-se de comportamente agresive din partea acestora, de la indisciplină la curs şi absenteism, la agresiune nonverbală (35 la sută), lovituri şi agresiuni fizice (sub 10 la sută).
Presa, potrivit Ancăi Petreche, Inspector General la Direcţia Învăţământului Preuniversitar din cadrul MEC, a făcut un deserviciu programelor de combatere a violenţei în şcoli, prin mediatizarea intensă a unor cazuri de agresiuni, în care elevii au fost etichetaţi ca agresori (în vreme ce legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului interzice astfel de publicitate). Inspectorul a mai spus că jurnaliştii scapă din vedere efectul unor asemenea ştiri şi că se dau verdicte, uneori, înainte de a se fi întreprins vreo anchetă.
Modelul actual de tratare a violenţei în şcoli, a spus Eugen Palade, de la Centrul Educaţia 2000+, ar trebui să includă dialog intercultural, sisteme de prealertă a violenţelor, respectarea drepturilor omului şi educaţia pentru cetăţenie a tinerilor. El consideră că introducerea unor regulamente de ordine interioară mai stricte în şcoli reprezintă o "tentaţie a apelului la normă", pe când oamenii au tendinţa naturală de a încălca regulile.
Astfel, o abordare îngustă a acestei probleme nu are şanse de reuşită, a mai spus Palade, soluţiile stând în educaţie, comunicare şi identificarea unor metode reale de combatere a violenţei pentru fiecare şcoală în parte, nu într-o generalizare.
Sursa: Mediafax
Citiţi şi: Elevă arsă cu ţigara de colege mai mari
Recomandările noastre
