Editura Evenimentul si Capital

Şcoala, schimbată din temelii în 2011

9579289ffd51f1082342b5c03c566fff
Autor: | | 81 Comentarii | 0 Vizualizari

Codul educaţiei, care urmează să fie supus, timp de o lună, dezbaterii publice odată ce va fi publicat, azi, pe site-ul Ministerului Educaţiei (www.edu.ro), vine cu schimbări majore pentru învăţământul românesc. în proiectul de lege al Ecaterinei Andronescu.

Sindicaliştii şi reprezentanţii ministerului consideră că acest proiect, dacă va fi adoptat, ar putea fi aplicat din anul şcolar 2011-2012. Cu condiţia, fireşte, ca şi finanţarea pentru educaţie să fie pe măsură. 13 ani de învăţământ obligatoriu , teste după modelul internaţional la clasa a IV-a şi a VIII-a, Bacalaureatul în două etape. Acestea sunt câteva dintre măsurile prevăzute. Dar, în contextul crizei economice, a intenţiei executivului de a disponibiliza 20.000 de dascăli şi de a comasa şcoli pentru a reduce cheltuielile, reforma în educaţie pare un balon de săpun. Asta şi pentru că prevede, între altele, şi dotarea tuturor unităţilor de învăţământ cu calculatoare. „Am tot ţipat, dacă nu se alocă 7% din PIB pentr u învăţământ, Codul riscă să devină doar o carte de bibliotecă. Dacă se doreşte salvarea învăţământului, nu se poate fără bani”, este de părere Liviu Pop, se cretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Aşadar, iată care ar putea fi schimbările prevăzute de Cod. PREŞCOLAR. Chiar dacă obligativitatea grupei pregătitoare de la grădiniţă era unul dintre punctele discutate încă din timpul ministrului Cristian Adomniţei, adică din 2007, nicio lege nu prevedea acest lucru. Totuşi, inspectoratele şcolare le recomandau părinţilor să-şi dea copiii la grădiniţă măcar cu un an înainte de clasa I. Dorinţa lui Adomniţei, reiterată de Andronescu şi inclusă în Cod, e îngreunată însă de locurile deja puţine din grădiniţe. Numai în Capitală, în acest an vor rămâne pe dinafară aproape 7.000 de copii. „Cerem ministerului intensificarea construcţiilor şi reabilitărilor de grădiniţe, astfel încât să permită tuturor copiilor să-şi exercite dreptul de a primi o educaţie preşcolară”, a venit, ieri, şi mesajul Societăţii Civile pentru Educaţie şi Informatizare, prin vocea preşedintelui Cristina Popovici. PRIMAR. O altă propunere a Codului se referă la testările după modelul evaluărilor internaţionale, care se vor da începând din clasa a IV-a. „La noi există o obsesie a testelor. Într-adevăr, sunt necesare, dar trebuie să fim atenţi ce com petenţe evaluăm de fapt. Să nu ne a - xăm doar pe efortul de a dobândi cu noştinţe. Testele s-au distanţat de problemele care se pun în contextul şcolii, nu mai sunt un indicator real”, crede Andrei Marga, fost ministru al educaţiei. GIMNAZIU. O problemă sensibilă, intens dezbătută în cadrul întâlnirilor dintre ministrul educaţiei şi sindicalişti, se referă la orele de religie. Propunerea ministerului este ca elevii să poată refuza participarea la aceste ore. „Am propus ca elevii care nu vor să facă religia să poată alege un alt obiect opţional, dar dezbaterea publică va decide cum va fi până la urmă”, a explicat Liviu Pop, de la FSLI. La capitolul gimnaziu s-a vorbit şi despre simplificarea admiterii la liceu, prin dispariţia tezelor cu subiect unic. Elevii de clasa a VIII-a vor avea o singură testare, de tipul celor internaţionale. Media admiterii la liceu va fi formată din rezultatele acestor teste şi medi ile generale din clasele V-VIII, fiecare în proporţie de 50%. LICEU. Pe liceeni i-ar putea aştepta un bacalaureat nou-nouţ, din două etape. Pe parcursul clasei a XII-a, elevii vor fi evaluaţi la competenţele lingvistice de comunicare orală în română şi, după caz, în limba maternă, şi la competenţele lingvistice în limbile străine studiate. La finalul liceului, se vor susţine trei probe scrise: una unică la română şi, după caz, la cea maternă, la disciplinele de profil (matematica/istorie) şi o probă la alegere (fizică/chimie/biologie/ informatică/geografie/filosofielogică/ psihologie/sociologie/economie). „S-a ridicat problema celei de-a doua probe. Adică de ce să se dea examen doar la istorie, nu şi la geografie?”, mai spune Pop. Noul Cod mai cere ca adolescenţii să obţină, în timpul liceului, un certificat de competenţe digitale. Asta doar dacă, în următorii doi ani, toate şcolile vor fi dotate cu com putere conectate la internet. În condiţiile în care programul „Un calculator pentru fiecare elev”, prin care elevilor din clasa a IX-a şi a X-a li se dădeau calculatoare gratuite, a fost sistat încă din 2008, visul ministrului Andronescu pare din ce în ce mai departe. Fostul ministru Marga e însă optimist: „În doi ani, cam cât îi trebuie unei legi pentru aplicare, se vor putea dota şcolile, ţinând cont de faptul că există destule programe europene pentru asta”. PROPUNERI Măsuri pentru universităţile cu probleme Cazul „Spiru Haret” i-a inspirat pe cei care au elaborat Codul educaţiei. Acest lucru se poate observa din prevederile pentru universitar, care introduc o nouă formă de învăţământ - la distanţă cu frecvenţă redusă. Această formă îi obligă pe studenţi să mai vină la şcoală şi în timpul anului universitar, nu doar în sesiune. Totodată, pentru absolvenţii care provin de la instituţii sau programe de studiu aflate în lichidare, se va introduce un examen de selecţie care va trebui susţinut în universităţi. Codul face şi o clasificare a universităţilor din România, în cele care pot realiza şi activitate de cercetare şi cele care se limitează la predare. La finalizarea studiilor de licenţă, studenţii vor trebui să susţină un examen cu două probe, una scrisă şi una orală, în care se va prezenta lucrarea. Tot ca element de noutate: s-au introdus cinci categorii de masterate: de aprofundare, de cercetare, interdisciplinar, complementar şi de formare continuă. SUPRALICITARE Liviu Dragnea: „Guvernul pică” Vicepreşedintele PSD Liviu Dragnea a continuat războiul decla raţiilor privind asumarea răspunderii pe legile educaţiei şi i-a replicat premierului Boc că dacă va lua această decizie atunci „guvernul pică”. „Eu sper să nu pice guvernul. Dar dacă premierul continuă să-şi dorească să-şi asume răspunderea pe pachetul educaţiei, guvernul pică. Ce ne deranjează pe noi este că, pe subiectul educaţiei, colegii de la PDL vor să ne dea un fel de test de fidelitate. Noi credem că asta este o greşeală, ca să nu spunem infantilism politic. Eu în continuare cred că putem să avem înţelepciune şi să abordăm educaţia cu mai multă grijă”, a declarat Liviu Dragnea, luni seara, la Realitatea TV. Prezent la aceeaşi emisiune, prim -vicepreşedintele PDL Adriean Videanu a replicat că „premierul este cel care hotărăşte” în privinţa asumării răspunderii guvernului pe un pachet de legi. „Premierul a anunţat coaliţia - dumnealui este cel care hotărăşte - că are de gând să-şi asume răspunderea pe cele patru pachete de legi. Este adevărat, colegii de la PSD au spus că vor ca săptămâna viitoare să mai discutăm despre legile pe educaţie. Dar este fără echivoc punctul de vedere al premierului”, a spus Videanu. Dacă această dispută n-ar fi de ajuns, reprezentanţii PNL şi-au exprimat dorinţa de a depune în parlament, din nou, pachetul de legi pe care l-a elaborat Cristian Adomniţei şi care a fost respins în martie. Cu specificaţia că îl vor îmbunătăţi, potrivit Mediafax. În acelaşi timp, pachetul de legi „Miclea” - realizat în cadrul comisiei prezidenţiale - prevede, între altele, filtre de evaluare pentru elevi, din doi în doi ani, începând din clasa a II-a, înlocuirea tezelor cu subiect unic cu evaluări după model internaţional şi un examen de bacalaureat care să se realizeze diferenţiat, în funcţie de filiera şi de profilul liceului respectiv. (Florin Ciornei, Andreea Archip)

Pagina 1 din 2


Tag-uri:

Alte articole din categoria: Social

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate