Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită combaterii schimbărilor climatice și dorește să acționeze în acest sens prin intermediul Pachetului de legi Green Deal. Una dintre cele mai recente inițiative din acest pachet este denumită „Legea privind Restaurarea Naturii”, care a fost comentată de europarlamentarul Cristian Terheș. El a subliniat că această lege nu implică, de fapt, o reconstituire a naturii, ci are cu totul alte scopuri.

Cristian Terheș, europarlamentar, a fost invitat în podcastul evz HAI România!, prezentată de Robert Turcescu, unde a discutat despre cele mai recente măsuri adoptate de Comisia Europeană în lupta împotriva schimbărilor climatice.

La Strasbourg, săptămâna trecută, pe data de 12 iulie 2023, Parlamentul European a votat proiectul denumit „Nature Restoration Law” (Legea Restaurării Naturii). Această lege reprezintă una dintre cele patru legi incluse în cadrul general al „Green Deal”.

Legile anterioare s-au concentrat asupra emisiilor de gaze și, de asemenea, asupra problematicii agriculturii europene prin inițiativa „From Farm To Fork”. O altă propunere legislativă vizează reciclarea și presupun că fonduri europene vor fi alocate inclusiv pentru renașterea unor meserii care sunt considerate în prezent în declin, precum cea de pantofar.

A patra lege din acest pachet de legi este „Nature Restoration Law”, care se concentrează pe restaurarea naturii.

Cristian Terheș condamnă legile europene privind schimbările climatice

„Noi am avut o dezbatere în parlamentul european acum trei luni de zile, unde am tot auzit chestiunea cu dioxidul de carbon. După ce am căutat cât poate fi dioxidul de carbon în atmosferă:  când am citit prima data, am zis că nu văd bine, 0,041% este procentul de dioxid de carbon din atmosferă.

Cum putem spune că din cauza dioxidului de carbon asistăm la toate aceste lucruri, este absolut aberant. Fără dioxid de carbon, nu ai proces de fotosinteză, fătă proces de fotosinteză, nu ai oxigen, pentru că pe de-o parte, animalele vii consumă oxigen și emit dioxid de carbon, iar plantele consumă dioxid de carbon și emit oxigen, în situația asta suntem. 

Dar tu să vii acum, guvern, să investești miliarde și miliarde de euro în această nebunie climatică”, a declarat europarlamentarul.

Potrivit lui Cristian Terheș, există o contradicție notabilă în abordarea discursului privind energia regenerabilă și conservarea mediului înconjurător. Pe de o parte, se promovează închiderea centralelor nucleare și a celor pe cărbune, din considerente legate de poluare, în favoarea energiei regenerabile, unde energia hidro este considerată ca fiind una dintre acestea.

Pe de altă parte, se sugerează distrugerea barajelor hidroelectrice existente pentru a reda terenul la starea inițială înainte de construcția barajului respectiv.

Acesta a ridicat întrebări cu privire la contractele semnate de Bill Gates cu Comisia Europeană și discuțiile despre producția de alimente artificiale, tipărite cu ajutorul imprimantelor 3D. Aceste aspecte, spune europarlamentarul, duc la întrebarea dacă intenția reală a acestor inițiative este să promoveze astfel de tehnologii alimentare sintetice în detrimentul celor naturale.

„Sunt surse care spun că facem energie regenerabilă pe fotovoltaice, dar unde pui fotovoltaice, care înseamnă că scoți alte sute de mii de hectare din circuitul agricol ca să pui fotovoltaicele.

Acestea produc energie undeva de la 9 dimineața, când răsare soarele, până după masă, în mijlocul zilei fiind cea mai multa producție, dar noi avem nevoie de curent electric nu când e soarele pe cer, deci se creează o dependență de energie care se creează în afara Uniunii Europene, care va fi vândută la suprapreț în UE”.

Legile privind schimbările climatice vor afecta semnificativ economia

Cristian Terheș a menționat și că noile legi nu numai că nu salvează Europa, ci vor aduce și o mulțime de probleme la nivel economic.

„Economic vom avea probleme, iar această problemă economică se vor ramifica și pe filieră socială. UE are o populație de 450 de milioane de oameni, iar în contextul în care se distruge tot ceea ce înseamnă industrie, manufactură, care se duce fie în China, fie în America. 

Biden a făcut o chestie foarte interesantă în urmă cu un an și jumătate, astfel firmele care deschis punct de lucru în SUA și fac locuri de muncă, primesc subvenție pe electricitate, și astfel multe firme s-au dus acolo. Noi în Europa facem exact opusul: taxă pe carbon, taxă verde, și ajungi să vezi cât e factura de curent astăzi, comparativ cu acum trei ani de zile, și dacă nu ne trezim la realitate, vom intra în faliment.

Ursula von der Leyen evident că știe aceste probleme, dar există un segment de populație care este îndoctrinat, acești neomarxiști, nu doar în România, ci și în Europa, care cred în povestea asta. Dacă îi întrebi care este cea mai mare problemă cu poluarea în atmosferă este agricultura și că trebuie să renunțăm la agricultură. Dacă ajunge Greta Thunberg ajunge să fie cea mai citată expertă în climă, și nu ascultăm la experți, ne dăm seama că asta este doar o mare campanie de PR”.

Taxa pe carbon este suportată de consumatorul final

Lipsa de transparență în presa din Bruxelles este evidentă în ceea ce privește Nature Restoration Law, spune europarlamentarul. Analizele jurnalistice care să abordeze refacerea a peste 250.000 de kilometri de râuri la starea lor inițială și efectele negative asociate sunt absente. Mai mult, consecințele asupra comunităților care dețin terenuri agricole și impactul eliminării digurilor nu sunt luate în considerare.

„Sau cu creșterea taxei pe carbon. Noi am pus asta și în PNRR, închiderea centralei de la Mintia și a complexului energetic Oltenia, care produse în acest moment 20% din energia pe care o produce România, care nici asta nu e suficient.

Când s-a pus problema aceasta, și cu taxarea energiei de dioxid de carbon, tu dacă produc i energie pe cărbune, plătești pe lângă alte multe taxe, și taxa pe carbon, în sensul în care emiți mai mult dioxid de carbon, iar din suprataxa respectivă s-ar investii în energie regenerabilă.

Dar nu firma respectivă pierde, dar pe tine ca și consumator final ar trebui să te intereseze, pentru că și ala care produce pâine nu mai produce pâinea cu 5 lei, ci cu 6, și ție ți-o vinde mai scump”, a mai spus Cristian Terheș în podcastul evz HAI România!

Emisiunea poate fi urmărită AICI

Slava Ukraini

„Slava Ukraini! Anatomia istorică a invaziei rusești în Ucraina” scrisă de Tiberius Puiu expune premisele izbucnirii conflictului ruso-ucrainean din zilele noastre, comparând situația actuală cu cele anterioare întreprinse de-a lungul timpului de conducătorii teritoriului sovietic.

În volum sunt dezvăluite și efortul și străduințele poporului ucrainean de afirmare națională, de separare de mai bine de 200 de ani, dar și motivul pentru care nu îi este recunoscută independența de către Rusia și refuzul coeziunii poporului ucrainean cu cel rus.

• Soarta Europei se hotărăște în Ucraina. Nu este pentru prima oară, dar…
• Previziunea actualului război ruso-ucrainean?
• Ce rămâne din „popoarele frățești”, din „lumea rusă”
• Rusia lui Putin în război cu întreaga omenire

Sunt doar câteva din subiectele analizate în volumul-eseu „Slava Ukraini! Anatomia istorică a invaziei rusești în Ucraina scrisă de Tiberius Puiu.

Volum recomandat de Evenimentul Istoric!

CUMPĂRĂ CARTEA – CLICK AICI