Editura Evenimentul si Capital

SCHIMBĂRI RADICALE la Facebook. Zuckerberg LOVEȘTE ZDROBITOR în PRESĂ, după VALURILE de CENZURĂ și conturi BLOCATE. CE URMEAZĂ pentru CITITORI și JURNALIȘTI

Autor: | | 0 Comentarii | 4331 Vizualizari

După ce a câștigat o importantă parte din trafic - și implicit din bani - de pe urma ziarelor, Facebook a decis să le aplice editorilor o lovitură: postările cu știri, alături de cele ale companiilor, vor apărea mult mai rar pe wall-ul utilizatorilor.

Pentru cei nefamiliarizați cu felul în care funcționează algoritmii Facebook, anunțul făcut de Mark Zuckerberg pare banal: va face astfel încât utilizatorii să vadă mai multe postări ale prietenilor și rudelor decât ale presei. Pentru cei care cunosc felul în care marile publicații și-au crescut vizibilitatea cu ajutorul rețelei sociale, dar și contribuind decisiv la creșterea afacerii tânărului miliardar, anunțul este o adevărată bombă: Facebook nu va mai fi instrument de marketing decât pe bani, și încă mulți.

Lucru cu atât mai grav cu cât progresele tehnologice au schimbat și obiceiurile de consum de presă, astfel încât tot mai mulți oameni au renunțat la ziarele tipărite în favoarea știrilor în format digital, oferite pe Internet. Unde Facebook, alături de Google, un alt gigant cu tendințe monopoliste, era unul dintre principalele mijloace de „difuzare”.

Furnizor de fericire...

Măsura este motivată, ca de obicei, prin invocarea unor studii academice potrivit cărora utilizarea rețelelor sociale poate duce la întărirea relațiilor cu familia și prietenii, iar acest lucru aduce bunăstare emoțională. Zuckerberg invocă mesaje de la utilizatori, care s-ar fi plâns că postările de la instituții media sau companii ajung să ocupe aproape întregul „feed” și să „îngroape” astfel postările apropiaților.

E important de remarcat că, deși Facebook oferă posibilitatea de a-ți marca rudele sau prietenii, prin opțiuni precum „căsătorit cu...”, „într-o relație cu...” sau „prieteni apropiați”, mulți utilizatori aleg să nu le activeze din rațiuni de securitate. Ceea ce înseamnă că va fi destul de greu pentru roboți să identifice pe baza acestor opțiuni care anume sunt „apropiații” unui utilizator. 

Așa că e greu de spus dacă mesajele de la utilizatori invocate de „inventatorul” Facebook reprezintă motivul, sau doar pretextul acestor modificări.

... sau de informații și știri?

Apoi, e discutabil motivul pentru care o persoană folosește contul de Facebook. Platforma nu mai e de mult doar o „rețea socială”, precum MySpace și Hi5, ci și un enorm agregator de știri, mai mare decât Reddit, de exemplu. Așa că mulți folosesc FB pentru a-și lua informațiile de care au nevoie.

Vechii algoritmi ai Facebook îți permiteau, printr-un „like” dat unei pagini și interacțiunea cu știrile acesteia (like la postări), o agregare de informații din diverse „nișe” relevante pentru utilizator. Era un fel de a te abona la informații diverse într-un singur program.

Ce nu spune boss-ul Facebook este că postările „instituționale” nu apar în newsfeed decât în două situații: dacă utilizatorul le-a „cerut”, dând un „like” inițial paginii respective, sau dacă sunt postări „sponsorizate”, adică plătite de cel care le-a făcut.

E important de precizat aici că, de fapt, Zuckerberg știe foarte bine că platforma sa nu e doar o rețea de socializare, ci și un furnizor de informații. Un studiu Pew Research din 2016 arăta că circa 44% dintre americani își iau știrile de pe Facebook, dintr-un total de 62% care declarau că se informează cu ajutorul rețelelor sociale. Studiul mai arăta că 66% dintre utilizatorii FB își iau știrile din această rețea, capitol la care Facebook nu era depășită decât de Reddit - care, totuși, este în primul rând un agregator propriu-zis - cu 70%, dar peste platforma de microblogging Twitter, cu 59%.

Și mai îngrijorător, având în vedere enorma răspândire a Facebook, este faptul că circa 64% dintre americani - dar cifrele ar putea fi valabile și pentru alte popoare - se informează dintr-o singură sursă, ceea ce înseamnă că influența știrilor ce ajung la utilizatori prin Facebook este imensă.

Ce ar fi putut determina această schimbare la Facebook

Compania lui Mark Zuckerberg s-a confruntat, în ultima perioadă, cu o serie de critici foarte dure, fiind acuzată că a contribuit la răspândirea propagandei și a știrilor false (fake news). Lucrurile au devenit extrem de periculoase pentru Facebook după acuzațiile, deocamdată fără probe concludente, potrivit cărora Rusia ar fi influențat decisiv campania pentru Brexit și prezidențialele din Statele Unite. 

Cea mai mare rețea socială a lumii a fost acuzată că a contribuit decisiv, chiar și prin inacțiune, la răspândirea a ceea ce establishmentul progresist numește „fake news” (știri false), „post truth” (post-adevăr), „hate speech” (discurs al urii) și populism. Acuzațiile au fost atât de grave încât unul dintre investitorii timpurii (early investors) ai Facebook a lansat o adevărată cruciadă pentru „salvarea” sau „repararea” rețelei sociale.

Algoritmii și modelul de business, problema cea mai mare a Facebook

Roger McNamee explică marile vulnerabilități și avantajele rețelei. „Facebook, Google și alte platforme câștigă bani din publicitate. Ca orice afacere ce trăiește din reclame, companiile de publicitate sunt mijloacele de producție, iar publicul este produsul”. Doar că, spre deosebire de presa tradițională, pentru platformele online, smartphone-ul a adus o revoluție incredibilă.

„În câțiva ani, miliarde de oameni au ajuns să aibă conținuturi de cele mai diverse categorii în fața ochilor cel puțin 16 ore pe zi”. „Facebook și Google au un imens avantaj față de media tradițională: pe baza enormei cantități de date în timp real despre utilizatori, acestea pot personaliza conținutul pentru fiecare individ. Ceea ce le permite să monopolizeze atenția utilizatorilor de smartphone și să-și facă platformele atractive pentru companiile de publicitate. De ce să plătești unui ziar în speranța că vei atrage atenția unei anumite părți din audiență, când cu ajutorul Facebook poți să ajungi exact la oamenii la care dorești, fără a-i deranja pe alții și fără a plăti în plus?”

Dar de aici vin și principalele riscuri. „Algoritmii sunt astfel creați încât să maximizeze atenția, pentru a crește profitul. (...) Iar algoritmii bazați pe captarea atenției avntajează mesajele negative. (...) Frica și mânia produc mai multe like-uri și share-uri decât plăcerea și bucuria”.

Așa că, concluzionează Roger McNamee, „platforma împinge oamenii la autosegregare, la izolarea în „bule” cu oameni care gândesc la fel, reducând riscul de a fi expus la idei care să-ți zdruncine convingerile”. De aici, enormul succes al campaniilor negative.

Breșele inițiale

Industria IT&C e una cu o dezvoltare extrem de rapidă, astfel că o companie crește atât de repede încât e puțin probabil să-și corecteze greșelile în timp util. Iar agregatorii se află într-un continuu „război” cu publisherii. Pentru a „păcăli” algoritmii Google s-a născut o întreagă industrie, numită Search Engine Optimization (SEO), care să-i ajute pe publisheri să iasă în față în paginile de rezultate. Un fel de „război rece”, în care schimbările Google sunt rachetele, iar tehnicile SEO antirachetele.

Facebook a început cu nenumărate neajunsuri, cel mai important fiind furtul de identitate facil. Au apărut zeci de conturi false cu numele unor vedete din varii domenii. FB a rezolvat problema și a inventat „paginile”. Dar astfel a permis ca oricine să-și facă pagină și să pretindă că e ziar onorabil. Dacă un astfel de ziar-fake anunță moartea președintelui SUA, știrea va avea mii de share-uri și citiri, fără ca Facebook să oprească difuzarea minciunii.

Compania a remediat unele probleme dar, așa cum explică Roger McNamee, chiar modelul său de business este o vulnerabilitate. Iar presiunile statelor, mai ales după Brexit și alegerea lui Trump, sunt enorme și susținute și de frustrarea politicienilor de a nu fi putut să-și impună controlul total asupra internetului, cum au făcut-o până acum asupra tuturor celorlalte domenii ale vieții sociale și economice.

Întâi taie și apoi măsoară

Primele răspunsuri ale Facebook la aceste presiuni au fost luate în pripă. Mii de conturi au fost blocate pentru încălcarea „regulilor comunității”, mai precis pentru presupuse abateri de la normele corectitudinii politice. Doar că folosirea unor cenzori umani ar fi costisitoare, așa că șefii platformei au lăsat treaba în seama unor roboți. Care au acționat „ca roboții”, adică au blocat conturi pentru postări ce combăteau lucrurile pe care și Facebook se presupune că le combate. Scăpând, în schimb, anagrame stupizele pentru termeni argotici (vezi inflația de „plua” etc.) sau o mulțime de informații false factual, dar redactate după „normele comunității”.

Pe lângă blocarea unor conturi pentru postări vechi de ani de zile, Facebook a trecut și la blocarea de pagini ale unor publisheri. Iar aici, spre deosebire de conturi, rețeaua nu a simțit nevoia să explice motivele. Iar editorii de presă, care nu au niciun contract cu Facebook, nu au cum să atace deciziile. 

Dar și mai mult contează faptul că Facebook are nevoie de marii editori de presă ca de aer, pentru că articolele acestora sunt printre cele mai apreciate, distribuite și comentate postări. Pe care le folosește gratuit - ca și Google și alți mari agreagatori, de altfel - economisind sumele enorme pe care ar trebui să le investească în creatori de conținut sau animatori de grupuri. 

Democrație, dar nu pentru căței?

Acum, compania se plânge că va avea de pierdut, la rându-i, din această decizie, Zuckerberg avertizându-i, la finalul anului trecut, pe ceilalți acționari ai companiei, că lupta contra fake news va afecta profiturile. Dar o altă informație lasă de înțeles că măsurile i-ar putea afecta doar pe cei prea mici pentru a negocia. Pentru că, potrivit DigiDay, „conținutul de la publisherii cu bună reputație va fi scos în față”. Fără a defini ce înseamnă acel „reputable publisher”...

În plus, în urma reacțiilor marilor redacții la anunțul lui Mark Zuckerberg, șefa departamentului pentru parteneriate al Facebook, Campbell Brown, a îndulcit tonul spunând că vor fi avantajate acele postări care încurajează interacțiunile între prieteni și rude. 

După ultimele măsuri luate intempestiv și nenuanțat și având în vedere „lecția” dată redacțiilor de Yahoo și Google, este de așteptat ca Facebook să-și facă propria redacție „fake”, care să „producă” articole prin agregarea tuturor surselor, cu o minimală editare. Și acestea să fie „servite” utilizatorilor, în locul materialelor originale.

Frica de responsabilitate

Un comentariu asumat de redacția prestigioasei Financial Times amintește de scandalul românesc cu Rodipet: lovești în difuzare, lovești în toată presa, și așa în dificultate din cauza noilor tehnologii. Și mai e ceva: frica de enorma responsabilitate pentru conținut, pe care fiecare ziar în parte și-o asumă, dar de care Facebook fuge.

„Domnul Zuckerberg ar putea încerca să evite reglementatorii, care ar putea să-i impună companiei responsabilitatea legală pentru orice apare pe site. Este răspunderea pe care publisherii tradiționali și-o asumă, dar carear fi enormă pentru o platformă precum Facebook”.

Editorialul FT explică și de ce, dacă vrea să combată fenomenul fake news, boss-ul Facebook bate la ușa greșită: „Postările cu știri sau pseudo-știri au un rol în răspândirea falsului. Dar solul fertil pentru acest rău este însăși structura rețelelor sociale, iar cei care-l cultivă sunt „trolii”, nu publisherii. Soluția ar fi o regândire a felului în care este administrat întregul conținut, nu doar cel produs de redacțiile tradiționale”.

Lipsa de transparență

Mult mai dur cu CEO-ul Facebook este editorul pe tehnologie de la Fortune, Jeff John Roberts. Într-un text intitulat „Mark Zuckerberg vrea să repare Facebook: 5 metode prin care ar putea s-o facă”, el enumeră principalele probleme nerezolvate ale rețelei: mai multă transparență la sugestiile de prietenie (People You May Know), care deocamdată demonstrează doar cât de agresivă este colectarea de date personale despre utilizatori, dar care e complet secretă, depunerea, în persoană, de către Zuckerberg, a unei mărturii în fața Congresului, în chestiunea Rusiei, sau garantarea posibilității de a explcude postările cu copii și animale, preferate de FB, cel puțin pentru părinții ce au pierdut un copil sau au probleme de fertilitate.

Dar, mai ales, spune editorul Fortune, Zuckerberg ar putea face două lucruri care să-i dovedească buna-credință: să angajeze un jurnalist profesionist - sau doi, un progresist și un conservator - care să vadă din interior cu afectează Facebook redacțiile clasice și, mai ales, să permită utilizatorilor să-și aleagă ce vor să vadă în newsfeed, în loc să-i oblige să vadă ce decid algoritmii.

Rămâne de văzut cum vor funcționa noii algoritmi ai Facebook și cât de mult vor fi afectate redacțiile clasice de aceste schimbări. Dar valul de cenzură fără nuanțe de până acum nu lasă loc de prea mult optimism. Sigur, până la urmă este o afacere al cărei scop e profitul, și nimeni nu are dreptul să-i ceară proprietarului să câștige mai puțin. Dar cei cu ajutorul cărora și-a clădit enorma avere - publicul și publisherii - merită, cel puțin, mai multă transparență și mai puțină ipocrizie.




Stirile zilei

Alte articole din categoria: Economie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
Loading...

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate