Editura Evenimentul si Capital

Scandalul Gabriel Oprea s-a stins, confirmînd adevărul: Isteria nu salvează România! | România lui Cristoiu

Ion Cristoiu
Autor: | | 1 Comentarii | 1816 Vizualizari

Cu anunţul lui Gariel Oprea că va demisiona din Parlament Scandalul, noul Scandal – Senatul apără un criminal – s-a încheiat. Urmînd parcursul tuturor scandalurilor postdecembriste într-o ţară lipsită de discernămînt critic, deoarece esenţa ei e dată de maidanul de mahala.

Acolo, pe maidan, nu se verifică nimic din punct de vedere logic. Totul se apreciază în stil leliţe din spatele gardurilor.

După tresărirea de telenovelă la cele întîmplate în faţa lor.

Aşadar, Scandalul Gabriel Oprea s-a aprins, a devenit vîlvătaie şi s-a stins.

În ţările civilizate, în Franţa, de exemplu, Scandalul s-ar fi încheiat dacă nu cu măsuri prin Legi, sau Hotărîri de guvern, atunci măcar propuneri de măsuri.

Aceasta deoarece acolo locul emoţiei exacerbate de manipulatori l-ar fi luat dezbaterea calmă, lucidă, a şirului de fapte.

O dezbatere a cazului Gabriel Oprea ar fi repus în discuţie temeiurile legale pentru care Gabriel Oprea a fost pus în discuţia Senatului.

În chip abil, regizarea Scandalului a întreţinut credinţa falsă că în cazul lui Gabriel Oprea e vorba de imunitatea parlamentară.

Nici vorbă de așa ceva.

Potrivit articolului 72 din Constituţie, senatorii şi deputaţii pot fi supuşi urmăririi penale fără aprobrea Camerei din care fac parte.

Senatul a luat în discuţie cazul Gabriel Oprea, deoarece DNA s-a adresat Senatului cu cererea de aprobare a începerii urmării penale:

„în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul cauzei în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmării penale faţă de OPREA GABRIEL, senator în Parlamentul României, fost viceprim-ministru pentru Securitatea Naţională şi Ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvîrşirea infracţiunii de ucidere din culpă, în perioada în care a deţinut funcţia ministerială”.

DNA nu se mai osteneşte să precizeze prevederile legale şi constituţionale în virtutea cărora s-a adresat Senatului pentru a cere acceptul de începere a urmării penale.

Prevederile legale şi constituţionale sînt următoarele:

Art. 109 (2)  din Constituţie:  

”Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvîrşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sînt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială”.

Deşi în Dezbaterile din Constituanta  din 1991 (şedinţa din 5 noiembrie 1991) s-a ridicat obiecţia că în Constituţie nu poate fi făcută o trimitere  la o lege care n-a fost votată, totuşi Legea prevăzută de Constituţie e Legea 115/1999 republicată în 2007, denumită Lege privind responsabilitatea ministerială.

Pe lîngă procedurile de urmat pentru transpunerea în practică a articolului 109, Legea defineşte, prin articolul 6, ce se înţelege prin membri ai Guvernului:

„În interesul prezentei legi, sînt membrii ai Guvernului primul-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică, numiţi de Preşedintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament.”

Articolul 6 e crucial pentru a stabili răspunsul la întrebarea:

Ce se înţelege prin membrii Guvernului?

Doar membrii Guvernului în exerciţiu sau şi foştii membri ai Guvernului?

Gabriel Oprea a beneficiat de imunitate nu pentru că era parlamentar,  ci pentru că era fost ministru.

Aserţiunea descumpăneşte omul de bun-simţ.

Traian Băsescu e urmărit penal, deşi a fost preşedinte.

Ion Iliescu e urmărit penal, deşi a fost preşedinte.

Cum adică?

Un fost ministru are imunitate pe viaţă (desigur, în legătură cu ceea ce-a făcut ca ministru) şi un fost preşedinte nu?

Parlamentarii actuali nu se bucură de imunitate în ce priveşte reţinerea şi arestarea.

Foştii parlamentari pot fi însă reţinuţi şi arestaţi fără aprobarea Parlamentului.

Parlamentarii actuali pot fi urmăriţi penal fără aprobarea Camerei.

Foştii miniştri nu pot fi urmăriţi penal!

Un fost ministru, persoană numită şi nu aleasă, beneficiază de o imunitate mai tare decît foştii preşedinţi, foştii parlamentari sau actualii parlamentari.

De această imunitate nu beneficiază nici foştii primari, nici actualii primari.

În Dezbaterea Tezelor Constituției din  1991, teza 11, Titlul 3, Capitolul 3, Autoritatea administrativă a fost pusă abordată  sub formula:

„Adunarea Deputaţilor şi Senatului, precum şi Preşedintele României, au dreptul de a cere urmărirea penală a miniştrilor şi trimiterea lor în faţa Curţii Supreme de Justiţie pentru faptele săvîrşite în exercitarea funcţiei lor.

Legea responsabilităţii ministeriale determină cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor guvernului”.

Fără nici o dezbatere controversată, fără nici un amendament depus, în Constituantă s-a votat  formularea din articolul 108, devenit în Constituţia revizuită din 2003, articolul 109.

E mai mult decît curios că nici la Dezbaterile privind Revizuirea Constituţiei, conţinutul articolului 108, devenit 109, n-a fost pus sub semnul întrebării.

O prevedere constituţională trimite în chip automat la realitatea de care a vrut să ţină cont legiuitorul.

În privinţa membrilor Guvernului în exerciţiu imunitatea pare cît de cît de înţeles.

Ministrul are responsabilităţi uriaşe.

Există riscul ca un ministru să fie hărţuit de zeci de plîngeri penale.

În cazul unui fost ministru, prevederea e şuie.

Adică un fost preşedinte poate fi hărţuit şi un fost ministru, nu?!

Să observăm că textul constituțional conține precizările:

„Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie.”

Aceste precizări ne arată că textul constituțional se referă la membrii în exercițiu ai Guvernului. Numai membrii actuali ai Guvernului pot fi suspendați din funcție. Foștii n-au cum fi suspendați, deoarece ei nu mai au funcția de ministru. Dacă textul nu i-ar fi vizat exclusiv pe membrii în exercițiu, articolul ar fi precizat Pentru membrii în exercițiu, dacă …

 Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, impusă de Constituție, a fost votată de Senat în 24 mai 1999 și de Camera Deputaților în 1 iunie 1999 și publicată în Monitorul oficial din 26 iunie 1999.

 Textul prevede explicit că prin membrii Guvernului se înțeleg și foștii membri ai Guvernului.

Articolul 20 (2) precizează:

„Punerea sub urmărire penală a foştilor membri ai Guvernului pentru infracţiunile săvîrşite în exerciţiul funcţiei lor se face potrivit normelor de procedură din prezenta lege.”

În 2005, prin Legea nr. 90/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2005 din 27 ianuarie 2005, pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 15 aprilie 2005, textul Legii se modifică în sensul de eliminare a foștilor membri ai Guvernului dintre cei care beneficiază de imunitate.

Articolul 23, simte nevoia unei precizări explicite:

(2) Urmărirea penală şi judecarea foştilor membri ai Guvernului pentru infracţiunile săvîrşite în exerciţiul funcţiei lor, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 7–11, se efectuează potrivit normelor de procedură penală de drept comun.

(3) Prevederile de ordin procedural ale prezentei legi nu se aplică foştilor membri ai Guvernului în nicio situaţie.”

Modificările impuse prin Ordonanța de urgență sînt astfel justificate:

„Având în vedere constatările Raportului de ţară al Comisiei Europene pe anul 2004 pentru România, care menţionează că nu s-a dat curs încă recomandării de eliminare a imunităţii penale a foştilor miniştri, dar că autorităţile române sunt decise să o elimine pînă în ianuarie 2005, angajament ce justifică situaţia extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, ţinînd seama de Recomandarea XII cuprinsă în Raportul Grupului de State împotriva Corupţiei al Consiliului Europei (GRECO), adoptat la Plenara din 28 iunie − 2 iulie 2004, care recomandă României ca legislaţia naţională să se modifice în sensul eliminării imunităţii penale a foştilor miniştri şi să trimită neîntîrziat informaţii suplimentare şi legislaţia privind punerea în aplicare a acestei recomandări”.

Publicată în 4 februarie 2005, Ordonanța e semnată de Călin Popescu Tăriceanu ca premier.

Așadar, Ordonanța de urgență, adoptată  de Guvernul Tăriceanu chiar la debutul guvernării,   dădea curs unei cerințe a UE în condițiile în care România se afla în negocieri de aderare. După opinia mea dădea curs și textului constituțional.

În 5 iulie 2007, CCR, sesizată cu o  excepție ridicată de Adrian Năstase în Dosarul nr.15.083/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, ”Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Năstase în Dosarul nr.15.083/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 23 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, sînt neconstituţionale”

E vorba de articolele prin care foștii miniștri erau exceptați de la prevederile Legii privind responsabilitatea.

Ar fi fost normal ca protestatarii de joi seara să ceară Avocatului Poporului să sesizeze Legea responsabilității pe motiv de neconstituționalitate. Ar fi fost normal ca pe Internet să se lanseze o petiție în acest sens.

Ar fi fost normal ca președintele Klaus Iohannis să adreseze Avocatului Poporului această cerere.

Ar fi fost normal ca PSD să se adreseze Avocatului Poporului.

Toate acestea s-ar fi impus, deoarece singurele imunități în materie de urmărire penală discutate în Parlament sînt cele ale foștilor miniștri care sînt parlamentari.

Indiscutabil și-n viitorul Parlament vor fi foști miniștri.

Nu-i exclus ca și-n cazul unora dintre ei să se ceară ridicarea imunității.

Şi iar vom avea tărăboaie precum cele stîrnite de cazurile Varujan Vosganian, Titus Corlățeanu, Gabriel Oprea.

Concluzie:

Dacă am fi avut o dezbatere şi nu o isterie cazul Oprea ar fi dus la supunerea Legii unui control constituţional.

Şi CCR ar fi rezolvat problemele ivite în viaţă.

Asta deoarece e vorba doar de o interpretare a textului Constituţiei.




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
Tema zilei
10:13 Cristina Tarcea, șefa ICCJ despre becul schimbat la SIPA: „O fi fost un bec cu putere mare de iluminare” 07:25 Raportul privind arhiva SIPA pe înţelesul tuturor. O parte din arhiva SIPA a rămas la Ministerul Justiţiei 07:05 Ultimul șef al SIPA: „Raportul Comisiei mi se pare unul superficial” 00:00 O nouă diversiune de tip securistic marca Tudorel Toader: Falsificarea Listei SIPA | ROMÂNIA LUI CRISTOIU 00:00 Marius Oprea: Monica Macovei a primit un CD pe care se afla opisul dosarelor din arhiva SIPA 21:32 Dragnea a RĂBUFNIT după raportul publicat de EVZ. "DESECRETIZARE! E important ceea ce e în arhivele SIPA" 18:23 DEZVĂLUIRI BOMBĂ! Fostul șef al SIPA, desemnat șef la SIE 13:45 REACȚIA lui Grindeanu despre desecretizarea arhivei SIPA: „S-a făcut un pas important” 13:44 PRIMA REACȚIE a lui Toader după desecretizarea arhivei SIPA. Ce spune despre Laura Codruța Kovesi 13:17 Predoiu, despre raportul SIPA: „L-am trimis la CSAT şi l-am clasificat; Nu cunoşteam conţinutul arhivei” 12:39 Scântei: „Unele dosare SIPA au fost XEROXATE. Îi cer ministrului Toader să explice cum documente CLASIFICATE au ajuns în presă” 11:48 Preşedintele UNJR: „Ce a căutat un cadru SRI în arhiva SIPA în 2013?” 10:14 REACȚIA lui Băsescu cu privire la arhiva SIPA: Oricât încearcă „băieţii veseli” să arunce responsabilitatea la CSAT, nu merge 10:08 Dan Andronic, despre judecătorul Cristi Danileț: „Nu cred că le-a copiat el...esta MÂNA unui PROFESIONIST” 09:16 Cine A INTRAT în Arhiva SIPA. Ministerul Justiției a publicat lista 07:35 Au apărut primele pagini din RAPORTUL SECRET al ARHIVEI SIPA - FOTO 07:04 ACUM puteți citi DOCUMENTUL INTEGRAL! Am pus mâna pe RAPORTUL SECRET cu privire la Arhiva SIPA! 00:00 “Ați vrut dovezi, na Dovezi!" Jurnalistul Dan Andronic ARUNCĂ SISTEMUL ÎN AER 00:00 Ancheta DIICOT privind arhiva SIPA este în „stadiu incipient”

Articole salvate