Editura Evenimentul si Capital

Sarmizegetusa de sub pământ

a51775eac828e428d1372f53a7e3b3e6
Autor: | | 0 Comentarii | 0 Vizualizari

Capitala romană a Daciei a supravieţuit aproape două milenii, iar acum se macină încet, sub intemperiile vremii şi indiferenţa vremurilor.

Dacă treci pe DN 68 dinspre Haţeg spre Caransebeş, de îndată ce ajungi în centrul comunei Sarmizegetusa, pe stânga, la doar câţiva metri de drum, vezi câteva coloane şi „pietre vechi”. În parcarea de la intrarea în situl arheologic nu te întâmpină nimic de sorginte romană. Cele două birturi nu au nimic antic în ele. CUM AJUNGI ÎN ZONĂ POSIBILITĂŢI DE CAZARE OBIECTIVE TURISTICE La poartă, pe geamul unui chioşc vechi, printre vederi şi pliante, abia zăreşti chipul unei femei care zice „3 lei biletul”. Dacă întrebi, ai noroc de serviciile unuia dintre cei doi ghizi. Îl nimerim pe Gheorghe Băieştean, şeful muzeului. Îşi începe liniştit povestirea. Dacă-şi dă seama că eşti cu adevărat interesat, extinde durata ghidajului de la una la trei ore. Afli la început că „pietrele” pe care le-ai văzut din drum sunt, de fapt, urmele templului lui Liber Pater, sanctuarul zeilor Aesculap şi Hygia şi basilica de templu. Amfiteatrul te face mic La câţiva paşi de la intrare, pe dreapta, se află urmele cazarmei gladiatorilor. Lângă ele e fundaţia vechiului templu al zeiţei Nemesis. În spatele lor apare, încă impresionant, amfiteatrul. Zidurile sunt, şi acum, foarte groase. Se înalţă încă până la 3-4 metri deasupra solului. În arena lungă de 80 de metri şi lată de 60 începi să te simţi mic. În tribune, în primele rânduri, încă se mai văd scaune de piatră inscripţionate cu numele potentaţilor vremii. Amfiteatrul nu se potriveşte deloc cu ca sele noi, ridicate foarte aproape de edificiu. Jumătate din întreaga aşezare e acum ocu pată de casele şi grădinile din sat.

PE VERTICALĂ. Coloană încă în picioare Foto: Remus Suciu
ULPIA TRAIANA AUGUSTA DACICA SARMIZEGETUSA Înflorire scurtă, dezastru prelung Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost fondat între anii 108-110, iar până la începutul secolului al III-lea a cunoscut o înflorire aproape neîntreruptă. Zona a început să se mlăştinească după retragerea aureliană (271- 275), fiindcă reţeaua de apă şi canalizare rămăsese fără o administrare corectă. Urme clare de locuire din Evul Mediu pe teritoriul oraşului nu s-au găsit încă. De-a lungul secolelor, oraşul părăsit a fost sursă de materiale de construcţii. Bucăţi de piatră şi chiar ornamente romane se regăsesc în alcătuirea bisericilor de piatră din Ţara Haţegului, chiar şi la cele de secol XII–XIV. Cel mai intens dezastru a avut loc, însă, în secolul al XlX-lea, când locuitorii zonei au transformat oraşul într-o adevărată carieră. În plus, obiectele de artă au fost luate şi duse-n lumea largă de diverşi amatori de antichităţi. În aceeaşi perioadă, o mare parte din suprafaţa aşezării a devenit teren agricol „cu acte-n regulă”. Începând cu anul 1990, Ministerul Culturii a alocat sume de bani pentru răscumpărări de terenuri, însă operaţiunea a fost sistată în 2003 de Răzvan Theodo rescu, pe motiv că oamenii în ce pu seră să ceară prea mult pentru terenurile lor. Sumele au fost apoi îndreptate spre Sarmizegetusa Regia (capitala dacică situată la 40 de kilometri distanţă, în Munţii Oră ştiei), zonă care a intrat în atenţia opiniei publice în urma repetatelor scandaluri legate de aurul daco-tracic.
REGIA. Vechea capitală a dacilor mai are încă comori nejefuite Foto: Remus Suciu

Loading...
Pagina 1 din 2


Tag-uri:

Alte articole din categoria: Turism

libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate