Românii sărbătoaresc Înălţarea Sfintei Cruci, eveniment care a fost instituit de către Biserică în urma a două evenimente: aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos şi înălţarea ei solemnă în văzul poporului, la 14 septembrie 335.
Site-ul CreștinOrtodox. ro scrie că pe locul descoperirii Sfintei Cruci, împăratul Constantin cel Mare a zidit o biserica a cărei târnosire a avut loc pe 13 septembrie 335. Dată de 13 septembrie nu este o zi întâmplătoare, dacă ţinem seama că această era ziua inaugurării templului lui Jupiter de pe colină Capitoliului din Roma.
Târnosirea bisericii ridicată pe locul statuii lui Jupiter, era semnul biruinţei creştinismului asupra păgânismului. Cu ocazia târnosirii a avut loc şi instalarea Lemnului Sfintei Cruci în noul locaş. Astfel, punctul de plecare al cultului public şi oficial al Sfintei Cruci a fost sfinţirea acestei biserici. Meonologhiul lui Vasile ÎI (secolul XI) precizează că pe 14 septembrie, după sfinţirea bisericii, patriarhul Macarie a ridicat de pe un loc înalt, de mai multe ori, Lemnul Sfintei Cruci.
Mai mult, pelerină Egeria susţine că Aflarea Sfintei Cruci a avut loc pe 13 septembrie, în aceeaşi zi în care s-a sfinţit biserica Sfântului Mormânt. Potrivit cercetătorilor, Aflarea Sfintei Cruci şi Înălţarea Sfintei Cruci au fost sărbători separate şi cinstite la date diferite. În acest sens, părintele profesor Ene Branişte susţine că în vreme ce Înălţarea Sfintei Cruci se prăznuieşte pretutindeni (inclusiv la catolici) pe 14 septembrie, Aflarea Sfintei Cruci este sărbătorită la date diferite: în Biserica apuseană pe 3 mai, în Biserica din Alexandria pe 4 mai, iar la copţi pe 6 martie.
Ne puteți urmări și pe Google News
Ce trebuie să faci pentru noroc?
Ei trebuie păstraţi că ofrandă pentru păsările cerului şi de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. în serile culesului, podgorenii fac focuri din viţă uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură şi muzică.
Pe 14 septembrie, la biserică se sfinţesc busuiocul, menta, măghiranul şi cimbru, considerate plante magice. Acestea îi apară pe credincioşi de diverse boli, dar veghează şi asupra păsărilor şi animalelor din ogradă. Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţa aduc belşug şi spor în muncă.
Înălţarea Sfintei Cruci. De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune şi peşte. Este recomandat să se ţină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului şi a trupului. Nu este voie, în ziua Înălţării Sfintei Cruci, să se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile.
Recomandările noastre
