Procurorii Parchetului ICCJ au început urmărirea penală în dosarul Nana faţă de şapte membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, fiind acuzaţi de 135 de fapte privind terenuri retrocedate ilegal mai multor persoane.

Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în dosarul privind retrocedarea unor terenuri în comuna Nana, judeţul Călăraşi, în 24 iunie a fost extinsă urmărirea penală faţă de Tudoriţa Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre, Georgică Stolea şi Constantin Manea, membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana.

"În continuarea cercetărilor care se efectuează în dosarul penal având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri amplasate pe raza comunei Nana, judeţul Călăraşi, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus prin ordonanţă, la data de 24.06.2014, extinderea urmăririi penale faţă de suspecţii Tudoriţa Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre, Gheorghe Dobre, Georgică Stolea şi Constantin Manea, pentru alte acte materiale pe care aceştia le-au săvârşit în legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu (în total un număr de aproximativ 135 acte materiale)", se arată într-un comunicat de presă al PICCJ transmis vineri agenţiei Mediafax.

Procurori: "Nu au îndeplinit actele, sau le-au îndeplinit fraudulos"

Din probatoriul administrat în cauză până la acest moment al urmăririi penale a rezultat faptul că, în perioada 2005-2010, membrii Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, "nu au îndeplinit acte sau au îndeplinit acte în mod defectuos în legătură cu reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri revendicate de mai multe persoane, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de avantaje/foloase necuvenite, fapte care au cauzat prejudicierea domeniului privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate contrar dispoziţiilor legale".

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa, în 16 aprilie, că a fost începută urmărirea penală în cazul Nana, pentru conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în urma sesizării transmise de Corpul de control al primului ministru. Faptele au legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri din comuna Nana, judeţul Călăraşi.

Primii funcţionari puşi sub acuzare

La începutul lunii iunie, Parchetul arăta că opt membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, între care şi primarul Gheorghe Dobre, sunt urmăriţi penal pentru conflict de interese şi abuz în serviciu.

Primarul comunei Nana, Gheorghe Dobre, este acuzat, alături de Georgică Stolea, de conflict de interese şi abuz în serviciu, iar Tudoriţă Niculae, secretarul comunei Nana, Florian Deci, Marius Gelu Neagu şi Marian Dobre, sunt urmăriţi penal pentru conflict de interese, abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. De asemenea, în aceeaşi cauză mai sunt urmăriţi penal Simona Alina Preda, pentru fals material în înscrisuri oficiale, şi Constantin Manea, pentru abuz în serviciu, preciza atunci PICCJ.

"Din probatoriul administrat în cauză, până la acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că suspecţii, în perioada 2005-2010, în calitate de membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, au participat la analizarea, verificarea, soluţionarea şi înaintarea în vederea validării cererilor depuse de către ei înşişi, rude ori afini ai lor, având ca obiect constituirea ori reconstituirea dreptului de proprietate a unor suprafeţe de teren agricol", arătau procurorii.

Potrivit sursei citate, în aceeaşi perioadă, în mod ilegal au fost emise titluri de proprietate pe numele unor persoane care nu erau îndreptăţite să le primească. Astfel, a fost prejudiciat domeniul privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate cu încălcarea dispoziţiilor legale.

"La baza emiterii titlurilor de proprietate au stat înscrisuri falsificate (printre care şi certificate de stare civilă), prin contrafacerea conţinutului şi folosirea de formulare tipizate elaborate în afara cadrului legal", au precizat procurorii.

Solicitarea procuroarei-şefe

Procurorul şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din PICCJ, Camelia Sutiman, a cerut recent Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor să pună la dispoziţie toate documentele pe care Comisia Nana le-a analizat şi raportul comisiei parlamentare.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a arătat că toţi membrii BP au fost de acord, dar că solicitarea va fi trimisă înapoi pentru a fi făcută de procurorul general.

Niţu: Au valoare cel mult de probe extrajudiciare

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat joi că la PICCJ corespondenţa cu instituţiile, inclusiv cu Parlamentul, este semnată de şeful Secţiei de urmărire penală, aşa cum a fost şi în cazul cererii privind documentele Comisiei Nana, precizând că acestea au valoare cel mult de probe extrajudiciare, "nefiind administrate în cursul procedurii judiciare, dar nici nu pot fi înlăturate ab initio".

"Pot fi consultate şi, eventual, studiate şi incluse în dosarul penal. (...) Dumnealor ne-au încunoştiinţat că putem avea acces la documentele comisiei. Procurorii au acces la documentele care interesează în cadrul unui dosar penal ale oricărei instituţii publice sau private, indiferent dacă instituţia respectivă ne comunică că avem sau nu acces", a spus Tiberiu Niţu.

Raportul nu a fost supus dezbaterii plenului Parlamentului

Comisia de anchetă Nana a făcut audieri în acest caz, însă raportul comisiei nu a putut fi supus dezbaterii plenului Parlamentului deoarece Parchetul a început o anchetă penală.

În 10 iunie, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, declara, după o şedinţă a Birourilor permanente reunite, că activitatea comisiei privind terenurile de la Nana şi-a încheiat activitatea, iar draftul de raport, care nu este public şi nici votat de plenul comun, este pus la dispoziţia Parchetului, dacă îl doreşte.

Ce spune raportul Corpului de Control

Raportul Corpului de Control al Guvernului privind devalizarea patrimoniului Institutului de Cercetare de la Fundulea a evidențiat că operațiunea de transfer a 2.000 de hectare a fost ilegală, dar omite aspecte de natură penală de care se fac vinovați înalți funcționari ai statului. Sinteza raportului Corpului de Control al Guvernului arată mai mult a dare de seamă decât a operațiune de control. Acesta descrie doar modalitatea prin care Institutul Fundulea a fost devalizat de 2.000 de hectare din patrimoniu, fără a indica și vinovații sau responsabilii de furtul patrimoniului institutului. Raportul Corpului de Control al Guvernului privind devalizarea patrimoniului Institutului de Cercetare de la Fundulea a evidențiat că operațiunea de transfer a 2.000 de hectare a fost ilegală, dar omite aspecte de natură penală de care se fac vinovați înalți funcționari ai statului. Sinteza raportului Corpului de Control al Guvernului arată mai mult a dare de seamă decât a operațiune de control. Acesta descrie doar modalitatea prin care Institutul Fundulea a fost devalizat de 2.000 de hectare din patrimoniu, fără a indica și vinovații sau responsabilii de furtul patrimoniului institutului.