Rusia REDEVINE o MARE PUTERE. Ce RISCĂ România? Istoria ALTFEL decât o înveți la școală

Rusia REDEVINE o MARE PUTERE. Ce RISCĂ România? Istoria ALTFEL decât o înveți la școală

Uniunea Sovietică (URSS) a pierdut războiul rece, dar Vladimir Putin e hotărât să arate lumii că Rusia nu și-a spus ultimul cuvânt.

Că Moscova a influențat sau nu alegerile din Statele Unite ale Americii e mai puțin important astăzi, e cert însă că pentru Vladimir Putin cartea Donald Trump se dovedește câștigătoare.

Hotărârea lui Trump de a rămâne în tratatele și acordurile internaționale numai în măsura în care acestea slujesc interesele americane oferă Rusiei un spațiu de manevră nesperat. Iar președintele Putin nu e omul care să stea pe gânduri. 

De altfel, în ultimii ani, Rusia a arătat că nu mai e imperiul cu picioare de lut care a pierdut controlul asupra Europei de Est și republicilor sovietice. Chiar dacă a fost nevoie să folosească forța armată, Rusia a recuperat în 2008 Abhazia și Sudul Osetiei de la Georgia și în 2014 Crimeea și părțile de est ale Ucrainei.

Ne puteți urmări și pe Google News

Dar asta nu e tot. Chiar dacă fostul președinte american Obama considera Rusia numai o putere regională, Vladimir Putin are la dispoziție forțe nucleare și convenționale extrem de puternice, dar și atuuri pentru orice război hibrid. Intervenția Rusiei în Siria nu a fost o aventură riscantă, ci un risc asumat.

Iar astăzi Rusia nu numai că are o bază în Estul Mediteranei, dar a devenit un factor important în Orientul Mijlociu, unde nu numai Iranul ;i Siria, dar și Irakul par să fie gata pentru o alianță mult mai strânsă cu Moscova.

În ciuda unor interese diametral opuse cu Turcia în problema siriană, relațiile dintre Putin și Erdogan sunt astăzi mai bune ca oricând, unii analiști ajungând să se întrebe dacă Turcia va mai rămâne în NATO.

Totul se explică prin animozitățile intervenite între sultanul de la Ankara și americani pe tema puciului eșuat. Putin a exploatat din plin tensiunile, ba unele voci susțin că Moscova l-ar fi prevenit în ultimul moment că urmează să fie arestat sau lichidat.

Putin a reușit însă marea lovitură prin apropierea fără precedent de China. Cele două mari puteri sunt la apogeul relațiilor lor, după cum a declarat premierul chinez în timpul vizitei făcute la Moscova în aprilie. Dar Rusia nu vinde arme doar Chinei și Iranului, ci și Indiei, Argentinei și Braziliei, iar Europa este dependentă de gazul rusesc.

În ciuda criticilor vehemente care vin de la establishment-ul european, Putin a reușit să-și apropie partidele de dreapta și pe cele antisistem din Europa. Liderul UKIP Nigel Farage spune că dintre liderii lumii pe Putin îl admiră cel mai mult „nu ca om, ci în calitate de conducător”.

În ceea ce o privește pe Marine Le Pen, lidera Frontului Național a împrumutat 9 milioane de euro de la First Czech Russian Bank. Banca îi aparțiune unui prieten al lui Putin, oligarhul rus Roman Popov.

Dar nu numai extrema dreaptă se bucură de sprijinul Moscovei. Premierul maghiar Viktor Orban îî este prieten lui Putin, iar prim ministrul elen Alexis Tsipras s-a opus deschis oricăror noi sancțiuni impuse Rusiei pentru războiul din Estul Ucrainei.

E evident că lumea multipolară de mâine va trebui să țină cont de puterea Moscovei. Cine nu ia în calcul și această posibilitate riscă să se pomenească într-o situație fără ieșire.

România a mai trăit o experiență similară în 1940 când și-a văzut granițele ciopârțite. Iar istoria se răzbună de obicei pe cei care se pleacă slugarnic în fața mai marilor zilei fără să se gândească o clipă că alianțele se pot prăbuși ca un castel din cărți de joc.