Cu două zile înainte ca Vladimir Putin să-l primească la vila sa de lângă Moscovei pe premierul israelian Benyamin Netanyahu, trupele ruse de la baza siriană din Latakia au fost observate sâmbătă, 19 septembrie, lucrând la desfășurarea de sisteme de rachete anti-aeriene S-300.

Prezența acestora în Siria ridică o serie de întrebări esențiale, cea mai importantă fiind: împotriva cărei puteri aeriene sunt ele amplasate, dat fiind că ISIS nu deține o forță aeriană, comentează site-ul israelian Debka.

De altfel, bateriile de rachete S-300 vor fi mai mult ca sigur pe agenda discuțiilor Putin - Netanyahu de luni din Rusia. Israelul are toate motivele să fie îngrijorat:

1. Rachetele rusești vor reduce drastic libertatea de acțiune a forțelor aeriene israeliene în spațiul aerian libanez și sirian;

2. Rușii susțin că întreaga concentrare de forțe din Siria este destinată să combată ISIS. Însă nici ISIS, nici o altă putere regională nu reprezintă o amenințare aeriană pentru desfășurarea de trupe a Rusiei. Astfel că desfășurarea foarte performanetelor rachete S-300 pare să fie un semnal că Putin pregătește un joc de lungă durată în Siria și cu o miză mult mai mare decât părea inițial, scrie Debka.

Cu fiecare zi, numărul de trupe rusești din Siria crește. La început, se vorbise de câteva sute de pușcași marini, însă acum se fac pregătiri pentru instalarea a peste 2000.

Ceva similar se întâmplă cu desfășurarea de rachete anti-aeriene. Informațiile inițiale vorbeau despre livrarea către Siria de rachete SA-22, cunoscute și ca Panțîr S-1, dar în locul lor au apărut ultra-modernele S-300.

Sosirea a patru avioane multi-rol Suhoi 30SM (Flanker) la baza din Latakia pe 18 septembrie a stârnit de asemenea uimire. Ea s-a petrecut la numai câteva ore după ce secretarul american al Apărării, Ashton Carter, s-a întâlnit cu omologul său rus, Seghei Șoigu, în încercarea de a preveni ciocniri în spațiul sirian între cele forțele ruse și cele ale coaliției internaționale conduse de Statele Unite.

Cum Suhoi 30SM sunt destinate bătăliilor aer-aer, încă o dată, experții se întreabă împotriva cărei forțe sunt ele desfășurate. Aceeași întrebare și pentru cele șapte avioane de interceptare MiG-31 care au aterizat la Damasc luna trecută.

Așadar, care este jocul real al lui Putin în Siria?

Într-un alt eveniment, care a fost remarcat în prea puține cercuri din Occident, generalul iranian Yahya Rahim Safavi, consilier militar al ayatollahului Ali Khamenei, a declarat vineri 18 septembrie:

„Rusia se mișcă în coordonare cu Iranul în anumite regiuni, inclusiv Siria.”

Altfel spus, Statele Unite și Israelul, care încearcă să-și coordoneze pașii militari cu cei ai Rusiei, par să fi rămas în urmă.

Ultimele informații vehiculate la Tel Aviv arătau că Putin și-a dorit chiar mai mult decât Netanyahu întâlnirea de luni 21 septembrie și că forțele aeriene israeliene începuseră să aplice un mecanism de coordonare cu forțele aeriene rusești pentru a preveni eventualele coliziuni dintre cele două.

Însă aceste evenimente par să fie depășite de evenimente. Nu este nici o îndoială că Netanyahu a vrut să transmită un mesaj luându-l cu el la Moscova pe șeful armatei israeliene, general maior Gady Eisenkot și pe șeful serviciului de informații al armatei, Hertzi Halevi. Este pentru prima dată când militari de rang înalt participă la o întâlnire între liderii rus și israelian.

Sursele Debka de la Moscova susțin că Putin va fi secondat la întâlnirea cu Netanyahu de către consilierul său pe probleme de securitate, Nikolai Patrușev. În acest fel, liderul de la Kremlin vrea să transmită că este mai interesat de situația generală din Siria, în vreme ce partea israeliană se arată mai preocupată de aspectele militare ale debarcării trupelor Rusiei.

În același context, trebuie amintit că, acum zece zile, comandantul trupelor speciale iraniene, Brigăzile Al-Qods, gen. Qassem Soleimani, a vizitat Moscova și a purtat discuții cu Nikolai Patrușev.